Cei de la Bruxelles i-au minţit pe europeni atunci când au spus că sancţiunile nu vor fi extinse asupra energiei şi că acestea vor conduce la încheierea rapidă a războiului din Ucraina, a spus premierul ungar Viktor Orbán, vineri, în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!” de pe postul maghiar de radio Kossuth.
Viktor Orbán a spus că europenii plătesc suprataxă de sancţiune pentru energie, ceea ce face ca viitorul să devină incert. Întrebarea este dacă vom continua să agravăm această situaţie, pentru că la Bruxelles vor să introducă noi şi noi sancţiuni, a continuat politicianul maghiar.
Războiul se prelungeşte, nimeni nu se mai aşteaptă la o încheiere rapidă, însă preţurile au explodat, ceea ce chinuieşte oamenii, iar speculanţii se bucură, a adăugat Orbán. Începând cu György Soros, marii acţionarii ai companiilor energetice “fac, cu toţii, miliarde serioase din extra-profitul” provenit din creşterea preţurilor cauzate de sancţiuni. Companiile energetice sunt cele mai profitabile companii din lume. În astfel de situaţii, forţe uriaşe încep să lucreze la a se adapta la un preţ mai mare stabilit de către ei, a spus premierul ungar.
În ceea ce priveşte consultarea naţională privind sancţiunile împotriva Rusiei, Orbán a spus: cu cât este mai critică perioada în care ne aflăm, cu atât este mai mare şi nevoia unitate şi acord. Premierul a subliniat că experienţa sa în politică este aceea că în anumite situaţii, cel mai bine este ca oamenii să fie implicaţi în luarea deciziilor, iar din punct de vedere juridic, cea mai flexibilă formă în care se poate face asta este consultarea naţională.
Preţul energiei a crescut în urma deciziilor politice de la Bruxelles, nu din raţiuni economice, a declarat prim-ministrul. Dacă nu ar exista sancţiunile, preţul energiei s-ar afla la acelaşi nivel la care s-a aflat în timpul alegerilor din luna aprilie şi în perioada campaniei electorale. În perioada alegerilor se aşteptau ca preţul petrolului şi gazelor să se stabilizeze în jurul a 100 de dolari, astfel încât situaţia să poată fi gestionată chiar şi fără modificarea regulilor existente în Ungaria cu privire la cheltuielile cu utilităţile, a explicat Viktor Orbán.
Premierul a amintit că încă înainte de campania electorală, la Versailles a avut loc un summit, iar acolo, Germania şi “ţările UE, cu Ungaria în frunte” au convenit ca sancţiunile să nu fie extinse şi asupra energiei. În luna iunie însă, germanii “s-au sucit” şi şi-au schimbat decizia la Bruxelles, introducând sancţiuni asupra petrolului şi punând pe ordinea de zi sancţiuni asupra gazelor.
Orbán a subliniat: dacă Ungaria nu ar fi luptat cu succes împotriva sancţiunilor cu privire la petrol, am fi într-o situaţie şi mai proastă. Atunci nu preţurile ar fi cele care ne-ar face viaţa grea – ceea ce ne cauzează, oricum, “suficiente dureri de cap” – ci problema ar fi că nici nu am avea energie. Trebuie să ne adaptăm la preţul de pe piaţa mondială, pentru că “acesta este, în esenţă, la fel peste tot în Europa”, nu putem “inventa un preţ maghiar, separat”, a explicat politicianul ungar.
Şeful guvernului de la Budapesta a adăugat: dacă de mâine dimineaţă, în Ungaria nu ar mai sosi gaz, economia nu ar simţi asta timp de patru luni şi jumătate, cinci luni, “pentru că ne-am făcut stocuri”.
Criticând politica de sancţiuni a UE, Orbán a remarcat că majoritatea deciziilor politice proaste pot fi corectate, “este şi cazul sancţiunilor”. Fără a schimba această politică, suprataxa de sancţiune “va fi integrată în economie şi va rămâne cu noi pe termen lung”, va deveni parte din viaţa noastră în următorii cinci-zece ani, a avertizat premierul.
Guvernul maghiar va proteja familiile şi firmele aflate în situaţii dificile, a declarat Orbán, adăugând că, fără măsurile legate de reducerea cheltuielilor cu utilităţile, familiile ar plăti, în medie, cu 181 000 de forinţi (2130 de lei) mai mult pentru utilităţi, în fiecare lună. În ceea ce priveşte sistemul de protecţie oferit familiilor, în Europa Ungaria se află “pe primul loc, departe de alţii”, deoarece oferă un sprijin de 30% dintr-un venit mediu, în timp ce în Germania vorbim de 20%, iar în Austria, de 6%, a explicat premierul.
