La opt ani de la deschiderea urmării penale în cel mai mare dosar de corupție instrumentat vreodată în județul Sibiu, procurorii DNA nu reușesc să îi trimită în judecată pe Daniel Maricuța, fostul primar al Șelimbărului, pe secretara suspendată a Primăriei Șelimbăr, Elena Scumpu, și pe ceilalți considerați complici. Curtea de Apel Alba Iulia tocmai a constatat neregularitatea rechizitoriului finalizat în martie 2022: cea mai mare parte din fapte s-au prescris, iar multe din probele depuse la dosar de către procurori au fost declarate fie nelegal obținute, fie s-a dispus scoaterea lor din probatoriu, scrie Turnul Sfatului.
O parte dintre inculpați au contestat în faza de cameră preliminară rechizitoriul, iar Curtea de Apel Alba Iulia s-a pronunțat în cursul acestei săptămâni, admițând o parte din cererile și excepțiile formulate.
”Constată neregularitatea rechizitoriului întocmit la data de 29.03.2022 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupție, în dosarul de urmărire penală nr. 148/P/2021, în ceea ce privește descrierea faptelor”, se arată în minuta dată publicității de Curtea de Apel Alba Iulia.
Instanță care și indică de ce rechizitoriul trebuie, eventual, refăcut: nu sunt descrise în mod precis și concret modalitățile în care a fost constituit și sprijinit grupul infracțional organizat, dar și momentele în care au fost comise actele ”în cazul tuturor inculpaților vizavi de acuzație”. La fel, în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu în formă continuată puse pe seama lui Maricuța și a lui Scumpu, lipsesc ”mențiunile concrete ale acțiunilor imputate inculpaților ca realizând tipicitatea obiectivă a infracțiunii, precizarea clară a momentului consumării fiecărui act material, precizarea prejudiciilor produse prin fiecare act material, cu indicarea momentului producerii primei pagube, atunci când actul material a condus la producerea unei pagube pe o perioadă de timp”.
Nici cea de-a treia acuzație pusă pe seama grupului – care acum șapte ani, când s-a comunicat în spațiul public dosarul, era acuzat de prejudicii de peste 114 milioane de euro – nu este în mod corect documentată și probată în rechizitoriul la care procurorii din două secții ale DNA au ”muncit” opt ani. Este vorba de infracțiunea de spălare de bani, insuficient de clar expusă în rechizitoriu din cauza ”nedescrierii circuitului financiar individualizat (proveniență, cuantum, destinație, scop), iar în cazul inculpaților persoane juridice datorită lipsei descrierii activităților realizate în numele societăților și lipsei individualizării actelor de creditare”, mai arată Curtea de Apel Alba Iulia.
