Autorităţile de la Zagreb nu i-au permis duminică preşedintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, să facă o vizită privată la lagărul de la Jasenovac, cunoscut ca „Auschwitzul croat”, relatează AFP.
Ministrul croat de externe, Gordan Grlic Radman, a declarat presei că ţara sa „nu a fost informată (despre vizită – n. red.), ceea ce este inacceptabil pentru Croaţia şi apreciem că este un act răuvoitor”.
Preşedinţia sârbă a anunţat că Vucic va face comentarii despre incident luni, în cadrul unei conferinţe de presă.
Şefa guvernului de la Belgrad, Ana Brnabic, a declarat că decizia Croaţiei este „scandaloasă şi antieuropeană”. „Este o încălcare brutală a libertăţii de mişcare (…) şi o lipsă de respect faţă de victimele sârbe”, a afirmat ea la televiziunea privată Pink.
Ministrul sârb de externe Nikola Selakovic a precizat că Serbia ia în considerare retorsiuni.
Relaţiile între Serbia şi Croaţia au rămas încordate după conflictul din 1991-1995, declanşat de proclamarea independenţei Croaţiei şi soldat cu circa 20.000 de morţi, reaminteşte AFP.
Lagărul de concentrare de la Jasenovac, din statul independent croat aliat cu Germania nazistă în timpul celui de-al doilea război mondial, a fost unul din cele mai mari din Europa şi a funcţionat din 1941 până în 1945.
Lagărul de concentrare Jasenovac a fost cel mai mare lagăr de exterminare din Statul Independent al Croației (NDH) și din Iugoslavia ocupată în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Lagărul a fost înființat de regimul Ustaše în august 1941 și desființat în aprilie 1945. La Jasenovac, cele mai multe victime le-au constituit etnicii sârbi, pe care Ante Pavelić îi considera principalii dușmani ai NDH. În lagăr au fost deținuți și evrei și romi.
Sârbii constituiau majoritatea deținuților de la Jasenovac. În mai multe cazuri, deținuții erau uciși pe loc după ce recunoșteau că sunt sârbi și majoritatea considerau că acesta este motivul încarcerării lor. Sârbii erau aduși mai ales din regiunea Kozara unde ustașii ocupaseră regiunea și capturaseră gherile de partizani.Aceștia erau aduși în lagăr fără vreun proces sau judecată, destinați practic lichidării imediate, accelerate cu mitralierele.[12] Numărul estimat al morților sârbi se cifrează la câteva sute de mii de victime. Jewish virtual library estimează numărul sârbilor uciși de ustași între 330.000 și 390.000, cu 45.000 până la 52.000 de sârbi uciși la Jasenovac. Alți cercetători mai recenți, cum ar fi Tomislav Dulic estimează numărul morților de la Jasenovac la circa 100.000 (peste jumătate din victime fiind de origine sârbă) ceea ce face din Jasenovac cel mai mare lagăr de exterminare din Balcani și unul dintre cele mai mari din Europa.Lagărul a fost locul a circa 10% din numărul total de oameni uciși în toată Iugoslavia din timpul războiului.Un alt cercetător, Bogoljub Kocevic, estimează numărul victimelor din toată Iugoslavia la 1.000.000, dintre care jumătate (majoritatea etnici sârbi) au fost uciși in Croația. Lista victimelor era compusă în ianuarie 2007 din 70.000 de nume.
