Aderarea Suediei și Finlandei la NATO schimbă echilibrul flancului estic, centrându-l pe Polonia și Marea Baltică și transformând enclava Kaliningrad într-o potențială vulnerabilitate pentru Rusia. Flancul estic este tot mai dezechilibrat, în zona de nord, tot mai bine consolidată, și cea de sud, în care România și Bulgaria rămân actori marginali. Procesul început la summit-ul NATO de la Varșovia, în vara 2016, se desăvârșește acum, la Madrid, în iunie 2022, spune Armand Goșu într-un interviu acordat Contributors.
România s-a instalat într-o mediocritate confortabilă. Nu mi-e foarte clar de ce e în afara jocului politico-diplomatic. Presupun că s-a scos singură din joc prin deciziile proaste luate și incapacitatea de a înțelege ce se întâmplă în jur. În ultimii ani statul român e capturat de grupări dubioase, din zone militarizate, pentru care obiectivul fundamental e să pună mâna pe miliardele care stau să vină de la Bruxelles. Oricum, elita românească nu-și ascunde nemulțumirea la perspectiva unei integrări a Ucrainei în clubul euro-atlantic.Treptat, România va fi tot mai izolată și destinată unor jocuri minore și în UE și în NATO. Bulgaria va dori să se desprindă decisiv. Pot să înțeleg clasa politică de la Sofia. În cazul unei reformatări a UE e greu de spus ce se va întâmpla cu România. Dacă nu vor fi sincope prea mari, confruntate cu profilarea unui bloc slav în zonă, România și Ungaria vor merge de mână și vor forma un tandem. Asta doar dacă Ungaria va rămâne dedicată iliberalismului și după Viktor Orban. În fond, e o soluție chiar onorabilă pentru clasa politică românească, având în vedere calitatea ei, mai spune Goșu.
.
