Limba maternă, maghiara, istoria şi cultura noastră comună sunt cordonul ombilical care leagă Transilvania de Ungaria, a declarat, joi, preşedintele Ungariei, Katalin Novák, la inaugurarea complexului de clădiri „Transilvania” al Muzeului Etnografic în Aer Liber de la Szentendre, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Katalin Novák a subliniat: cultura maghiară din Transilvania nu este o parte din trecutul nostru, ci o parte din prezentul nostru şi o cheie pentru viitorul maghiar. Ungaria nu ar fi fost la fel fără Transilvania, a subliniat ea.
După cum a spus, secţiunea transilvăneană a muzeului etnografic de la Szentendre este ca o poartă stelară care ne permite să transcendem frontierele spaţiului şi timpului şi să ne simţim ca în Transilvania.
Ea a reamintit, de asemenea, că după Szentendre se deplasează în Transilvania. În cursul vizitei sale va participa, printre altele, la sfinţirea uneia dintre cele 10 biserici renovate recent, biserica din Lopadea Nouă, va face o plimbare în curtea liceului din Aiud, întemeiat de principele Transilvaniei, Bethlen Gábor, apoi, la Alba Iulia, va inaugura statuia principelui şi va depune o coroană de flori la mormântul episcopului romano-catolic Márton Áron.
Preşedintele republicii a subliniat că la 30 de ani după schimbarea regimului, după un deceniu de construire a naţiunii şi de consolidare a conştiinţei naţionale, tot mai mulţi simt nevoia să pornească la drum şi să cunoască la faţa locului ce înseamnă faptul că graniţele naţiunii maghiare se extind dincolo de frontierele ţării.
În aceste săptămâni, mii de elevi pleacă la drum, datorită programului “Fără frontiere”, pentru a se întâlni cu comunităţi maghiare din afara Ungariei, a adăugat preşedintele.
Katalin Novák a evidenţiat că expoziţia inaugurată azi nu este una obişnuită, ea reprezintă mult mai mult: o posibilă sursă de informare pentru toţi vizitatorii, pentru că arată diversitatea şi comorile Transilvaniei fără romantism, făcându-le accesibile atât celor mici, cât şi celor mari, arătând ceva din secretul care a făcut ca Transilvania să fie aşa cum am îndrăgit-o, a spus ea.
Preşedintele a indicat că prioritatea deceniilor următoare este să trăim mai mulţi, mai bine şi mai frumos, iar pentru aceasta – a spus – trebuie să cultivăm toate valorile care contribuie la supravieţuirea maghiarilor în Bazinul Carpatic şi în diaspora. “Trebuie să păstrăm moştenirea noastră comună, cultura, limba maghiară şi întregul patrimoniu cultural, pentru că toate acestea reprezintă baza ataşamentului faţă de patrie”, a subliniat Katalin Novák.
În prima unitate expoziţională din cadrul complexului “Transilvania” al Muzeului Etnografic în Aer Liber de la Szentendre, inaugurată joi, vizitatorii pot arunca o privire atât asupra satului transilvănean, cât şi asupra vieţii locuitorilor din oraşele Ţinutului Secuiesc. Pentru prima dată în istoria acestui muzeu în aer liber, expoziţia va demonstra că, în lumea de zi cu zi şi în cea a sărbătorilor din secolul al XX-lea , viaţa de la ţară şi cea de la oraş nu mai pot fi separate. Orăşelul de provincie este reprezentat de şase clădiri, iar satul transilvănean de cinci gospodării, de biserica unitariană situată pe terenul bisericii, de şcoala şi de casa de cultură.
