Am intrat într-o nouă dimensiune în privinţa riscurilor de război, de aceea, de acum înainte trebuie să acţionăm şi mai ferm pentru a putea garanta interesele naţionale, adică pacea şi securitatea în Ungaria, a declarat Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior luni, la Bruxelles, în pauza reuniunii miniştrilor de externe ai ţărilor membre UE.
Adresându-se jurnaliştilor maghiari, Péter Szijjártó a declarat că poziţia NATO, adoptată săptămâna trecută, coincide cu interesele de securitate naţională ale Ungariei, conform cărora trebuie făcut totul pentru a preveni amestecul alianţei militare în război şi extinderea conflictului dincolo de graniţele Ucrainei.
El a avertizat că crearea şi întreţinerea zonei de interdicţie aeriană propusă de unii prezintă un risc de război, deoarece ar duce la un război aerian. Iar înfiinţarea unei misiuni de menţinere a păcii în Ucraina, o altă propunere, implică riscul unui război terestru, a precizat ministrul.
“Trebuie să vorbim clar despre aceste probleme. Ele reprezintă un nou risc de război”, a spus ministrul, adăugând că poziţia guvernului ungar este clară, Ungaria doreşte să rămână în afara războiului. Ea susţine poziţia NATO şi se va opune propunerilor care implică riscul unui război aerian, prin crearea şi întreţinerea zonei de interdicţie aeriană, sau al unui război terestru în Ucraina, în urma înfiinţării unei misiuni de menţinere a păcii în Ucraina, a subliniat el.
Ministrul a declarat că Ungaria nu va împiedica statele membre UE să livreze şi mai multe arme Ucrainei, precizând totodată că Ungaria nu va transporta arme şi nu va permite tranzitarea armelor letale pe teritoriul ţării. El a adăugat că întrucât astfel de transporturi se califică drept ţinte militare ce trebuie distruse, guvernul ungar nu doreşte să expună unui asemenea risc nici Ungaria, nici locuitorii Ucrainei, incluzându-i pe cei din Ucraina Subcarpatică.
În ceea ce priveşte primirea şi ajutorarea refugiaţilor, ministrul de externe a spus: cu toate că, pe lângă alte ţări, meritele Ungariei şi Poloniei sunt recunoscute, fondurile UE sunt reţinute acestor două ţări.
“În timp ce suportăm aceste greutăţi în numele şi parţial în locul Uniunii Europene, noi suntem cele două ţări care nu primesc fonduri UE”, a spus Péter Szijjártó, adăugând că Ungaria a indicat deficienţele privind credibilitatea acestei situaţii.
În ceea ce priveşte eventualele sancţiuni ale UE care ar duce la limitarea sau oprirea furnizării de energie de către Rusia, ministrul a spus: în privinţa acestora “cu siguranţă nu se va crea un consens la nivel european”. Ungaria consideră sancţiunile impuse transportului de energie o linie roşie, a subliniat el.
“Nu vom sprijini sancţiuni care pun în pericol securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei”, a declarat şeful diplomaţiei ungare.
El a adăugat că noul pachet de sancţiuni negociat recent, deşi nu impune măsuri restrictive asupra livrărilor de gaz din Rusia, face mai dificilă asigurarea securităţii aprovizionării cu energie a Serbiei, ţară candidată la UE. Dacă Uniunea ar fi adoptat politica sa de extindere într-un ritm mai susţinut, dacă ţările din Balcanii de Vest, inclusiv Serbia, ar fi deja membre ale Uniunii Europene, toate acestea nu ar reprezenta probleme, a evidenţiat el.
În cele din urmă, Péter Szijjártó a afirmat că Ungaria satisface cererea guvernatorului Ucrainei Subcarpatice, fiind pregătită să-i ajute pe persoanele sosite în această regiune din zona interioară a Ucrainei şi să asigure asistenţă tuturor refugiaţilor care sosesc în Ungaria.
