Cei care vin din Ucraina sosesc într-un loc prietenos, în Ungaria sunt aşteptaţi de prieteni, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, sâmbătă, la Beregsurány, unde s-a deplasat pentru a face o inspecţie la graniţa dintre Ungaria şi Ucraina.
În cadrul unei conferinţe de presă ad-hoc, prim-ministrul a subliniat: deocamdată, linia frontului se află departe de Ungaria, însă trebuie făcute pregătiri pentru momentul în care acţiuni militare vor avea loc şi în Ucraina Subcarpatică.
Transcarpatia (în ucraineană Закарпатська область, transliterat: Zakarpatska oblast) este o regiune din Ucraina. Capitala sa este orașul Ujhorod. S-a constituit în 1919 și 1939 respectiv ca republică Huțulă și ca stat Carpato-Ucrainean, fiind în ambele cazuri, desființată și anexată respectiv de Ungaria sovietică și de Ungaria horthystă.
Teritoriul Transcarpatiei actuale a făcut parte, până în 1918, din regatul Ungariei, care organizase în regiune comitatele Maramureș, Ugocea, Bereg și Ung.
În 1918, delegații ale minorității române din satele Maramureșului de Nord au participat la adunarea de la Alba Iulia și au cerut unirea întregului Maramureș cu Regatul României. Rutenii majoritari au cerut la 8 noiembrie 1918 la Prešov separarea de Ungaria. În vreme ce consiliile întrunite în regiune reușiseră să obțină o mai mare autonomie în cadrul statului maghiar, diaspora ruteană a cerut independența totală. Un consiliu întrunit la Hust în aceeași lună s-a pronunțat în favoarea unificării teritoriului cu Republica Populară a Ucrainei Occidentale, un stat cu existență temporară în 1918, care revendicase teritoriul. Reanexată în 1919 de Republica Sovietică Ungară (stat ce se dorea o construcție multinațională comunistă), regiunea a fost ocupată de România în timpul războiul româno-ungar din 1919, după care a predat teritoriul în august 1919 autorităților ungare reconstituite. După constutuirea noului stat Cehoslovacia a apărut ideea incorporării teritoriului în noul stat, idee care a fost acceptată la conferință. România nu revendicase teritoriul, Rusia era în mijlocul revoluției, Ungaria era un stat învins instabil, iar Republica Populară Ucraineană a fost considerată ca fiind o construcție neviabilă.
După anexărea de către Germania în 1938 a mai multor teritorii cehoslovace și după Acordul de la München în urma arbitrajului de la Viena în 1939, regiunea a primit o autonomie mai largă și Carpato-Ucraina s-a declarat ca și Slovacia independentă. Ungaria a ocupat-o total, deși arbitrajul îi acordase doar partea de sud-vest.
În toamna lui 1944, trupe sovietice au pătruns pe teritoriu. Autoritățile cehoslovace au revenit din exil la Hust pentru a reorganiza administrația. Sovieticii au organizat o administrație paralelă cu sediul la Muncaci. După luni de negocieri, delegația cehoslovacă a fost obligată să părăsească provincia în februarie 1945 și, după ce a orchestrat o lovitură de stat la Praga, Uniunea Sovietică a anexat Transcarpatia și a alipit-o la RSS Ucraineană.
În 1991, după destrămarea URSS, regiunea a revenit Ucrainei, care a organizat-o sub forma actuală în raioane cu reședința la Ujhorod.
“Aşadar, pe măsură ce linia ciocnirilor se apropie de Ungaria, militarii şi primarii trebuie să devină din ce în ce mai pregătiţi”, a spus Orbán.
În opinia şefului guvernului de la Budapesta, săptămâna viitoare va fi nevoie de o atenţie şi o viteză de reacţie sporită, pentru că Ungaria nu doreşte să fie implicată în acest conflict armat, a spus Orbán.
Întrebat de presă, Viktor Orbán a spus: este o dezinformare faptul că Ungaria ar fi singurul stat membru UE care se opune izolării financiare a băncilor ruseşti.
“Fiţi pregătiţi de faptul că în vreme de război este o dezinformare generală (…). La summitul UE de joi, Ungaria a spus clar că sprijinim toate sancţiunile asupra cărora se convine în cadrul uniunii. Noi nu blocăm nimic”, a adăugat politicianul ungar.
Despre situaţia de la frontieră, prim-ministrul a spus: dorinţa oamenilor de a ajuta simplifică foarte mult treaba autorităţilor locale şi a celor de ordine publică. Este război şi situaţia este gravă – şi cu toate acestea, lucrurile se desfăşoară organizat şi cu calm.
Viktor Orbán a explicat că Ungaria primeşte pe toată lumea, inclusiv persoanele care nu au documentele de călătorie, iar după o verificare corespunzătoare, în ţară pot intra chiar şi persoanele din ţări terţe.
