Analist maghiar: Bucureştiul pare să se fi resemnat în ceea ce priveşte dispariţia comunităţii româneşti din Ucraina

Atât România, cât şi Ucraina sunt îngrijorate cu privire la influenţa Rusiei, astfel din cauza politicilor de securitate nu ia măsuri ferme România împotriva privării de drepturi a minorităţii române din Ucraina, a declarat János T. Barabás, analist senior la Institutul de Afaceri Externe din Budapesta, într-o declaraţie dată cotidianului maghiar „Krónika” din Transilvania conform agenției maghiare de știri MTI.

Cotidianul a solicitat opinia analistului cu privire la acest subiect după ce portalul Libertatea.ro a publicat, săptămâna trecută, un reportaj despre privarea de drepturi a românilor din Ucraina. 

Potrivit opiniei liderilor români din Ucraina care au fost citaţi în cadrul reportajului, Legea educaţiei din Ucraina – care va intra în vigoare începând cu următorul an şcolar – va accelera asimilarea comunităţii româneşti, estimată la o jumătate de milion de persoane. Românii din Ucraina care au fost întrebaţi de Libertatea au criticat pasivitatea Bucureştiului.

Autorul reportajului a citat ceea ce românii din Ucraina obişnuiesc să tot menţioneze, ca exemplu: modul în care acţionează Ungaria pentru a proteja identitatea comunităţii maghiare din Ucraina Subcarpatică. Autorul a menţionat, însă, şi faptul că în 2017, după adoptarea Legii educaţiei, Ministerul Afacerilor Externe din România a cerut autorităţilor ucrainene să garanteze dreptul la educaţie în limba maternă a celor de etnie română. Iar anul trecut, Ministerul Afacerilor Externe a negociat cu reprezentanţii minorităţii române din Ucraina textul unui acord de cooperare educaţională între cele două ţări, la care încă se mai lucrează.

János T. Barabás a spus că deşi de la dobândirea independenţei din 1991 a Ucrainei relaţia României cu Ucraina este una tensionată, după intervenţia rusă în Crimeea, din 2014, relaţiile dintre cele două ţări s-au îmbunătăţit, iar în prezent sunt definite de o cooperare în domeniul politicilor de securitate.

“Bucureştiul pare să se fi resemnat în ceea ce priveşte dispariţia comunităţii româneşti din Ucraina; pare să fie mai importantă obţinerea, cu ajutorul SUA, a statutul de “lider al securităţii regionale” şi a anexării Republicii Moldova”, a spus expertul.

Potrivit acestuia, măturarea sub preş a problemelor dintre cele două ţări poate fi explicată prin faptul că atât Bucureştiul, cât şi Kievul sunt îngrijoraţi cu privire la influenţa rusă. “Din cauza problemelor nediscutate din relaţiile bilaterale şi a atitudinii naţionaliste rigide care se regăseşte de ambele părţi, nu este de aşteptat ca în relaţiile dintre Ucraina şi România să existe vreun progres, însă în acelaşi timp, datorită politicilor de securitate, nu este probabilă nici un regres”, a adăugat János T. Barabás.

Hot this week

Topics

Mai mult

    Șefa Băncii Europene ar vrea Președinția Franței

    Christine Lagarde a afirmat joi că nu exclude posibilitatea...

    În Spania e dragoste între „PNL” și „AUR”

    Partidul Popular (PP, conservator) și extrema dreaptă (Vox) s-au...

    Șeful Cancelariei președintelui polonez: Partea de vest a Ucrainei e „Polonia Mică”

    Zbigniew Bogucki, șeful Cancelariei președintelui polonez Karol Nawrocki, s-a...

    Medvedev: Finlanda se află acum pe harta țintelor nucleare ale Rusiei

    Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a...

    Zelenski acuză că „partenerii” nu livrează rachetele promise

    Ucraina are nevoie de rachete; așteaptă și negociază, dar...

    Articole relationate

    Categorii populare