Pentru cine bat clopotele trase de sfoară de CNSAS?

Aflăm dintr-un comunicat remis azi presei că în perioada iulie-octombrie 2021, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a remis Parchetului General un număr de 6.702 documente identificate în arhiva proprie, cu privire la activitatea desfăşurată de 169 de foşti ofiţeri de Securitate, care au fost implicaţi în activităţi de recrutare şi dirijare a unui număr de peste 2.300 de elevi minori în ultimii ani ai regimului comunist. Marea întrebare e dacă perdanții urmează să fie victimele ori călăii?, scrie Inpolitics.

În luna mai a acestui an, reamintim, Colegiul CNSAS cerea anchetă în cazul recrutării, în ultimele două decenii ale dictaturii comuniste din România, ca surse, a mii de elevi care nu împliniseră vîrsta majoratului.
Colegiul CNSAS transmitea atunci către Parchetul General o sesizare in rem, privind posibile infracţiuni contra păcii şi omenirii, săvîrşite de foşti ofiţeri de Securitate şi Miliţie.

O decizie lăudabilă, dar care ar putea produce pagube colaterale, inclusiv pe scena politică.

Pentru că, din acele dosare, se va afla în perioada care urmează nu doar cine sunt recrutatorii, ci, foarte probabil, și recrutații, tineri între 14 (vîrsta minimă de recrutare) și 18 ani, mai pe scurt liceeni.

Vorbim aici în special de persoane născute de pe la jumătatea anilor 60, așa-zisa generație a decrețeilor, pînă cel mai tîrziu în 1975, deci care aveau 14 ani în 1989, punctul terminus al Securității.

Din aceste generații provin majoritatea liderior politici actuali, de la Dacian Cioloș, Dan Barna, Marcel Ciolacu, Mihai Răzvan Ungureanu și Victor Ponta, la Florin Cîțu, Turcan, Vîlceanu, Kelemen Hunor și mulți alții.
Deocamdată, știm puține nume – Dan Puric printre cele mai cunoscute – racolate de Securitate încă din liceu.
Dar sabia lui Damocles plutește deasupra multora, de acum.

Pentru cine bat clopotele trase de sfoară de CNSAS?