Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc a fost sărbătorită, duminică seara, în Transilvania, prin aprinderea focurilor de veghe şi a lumânărilor.
În prealabil, Consiliul Naţional Secuiesc (CNS), ţinând cont de
reglementările epidemiologice, a solicitat simpatizanţilor săi să
aprindă focuri de veghe, în primul rând pe terenuri private, iar
unde nu există această posibilitate, persoanele care susţin nevoia
autonomiei Ţinutului Secuiesc, să pună lumânări aprinse în ferestre.
În momentul aprinderii focurilor de veghe, CNS a publicat pe
pagina sa de socializare manifestul evenimentului, care a fost
citit în mai multe locuri.
În documentul semnat de Balázs Izsák, preşedintele Consiliul
Naţional Secuiesc, se arată că participanţii la focurile de veghe
solicită de la Uniunea Europeană “ca în locul susţinerii proceselor
globaliste şi a migraţiei transcivilizaţionale să acorde, mai
degrabă, atenţie comunităţilor europene care nu dispun de un stat
propriu sau care trăiesc pe teritoriul unui stat cu o altă
majoritate”.
Potrivit documentului, regiunile naţionale nu frânează
dezvoltarea, ci, dimpotrivă, sunt resursele ascunse ale Europei.
Pentru populaţia Ţinutului Secuiesc, a Slovaciei de Sud, a
Cataloniei sau Ţării Bascilor emigrarea şi asimilarea nici până
acum n-au fost alternative liber alese.
Manifestul mai aminteşte că CNS şi partenerii săi au încheiat
cu succes strângerea semnăturilor pentru Iniţiativa cetăţenească
europeană pentru regiunile naţionale, şi urmează ca în continuare
Comisia Europeană să includă această iniţiativă printre cele de
succes. În document se mai specifică faptul că a fost creată
noţiunea regiunilor naţionale, fundamentând prin aceasta
posibilitatea de cooperare a popoarelor din aceste regiuni.
“Regiunile naţionale vor deveni prin această iniţiativă,
conform intenţiilor noastre, subiecţii dreptului comunitar. Cauza
regiunilor naţionale, şi prin aceasta cauza secuimii, a devenit în
mod irevocabil o cauză europeană”, se mai arată în manifest.
Documentul reiterează convingerea participanţilor că Uniunea
Europeană trebuie să revizuiască interpretarea rigidă şi depăşită a
dreptului la autodeterminare.
“Fie că e vorba de autodeterminare internă în cadrul statului,
ori de independenţă, acest drept nu revine doar populaţiilor
statelor, ci tuturor comunităţilor care, pe parcursul istoriei,
şi-au păstrat particularităţile lor naţionale, lingvistice,
culturale şi religioase pe pamântul lor natal”.
Documentul precizează încă o dată necesitatea autonomiei
teritoriale a Ţinutului Secuiesc, precum şi faptul că conceptul de
autonomie teritorială a fost definit în Statutul de Autonomie al
Consiliului Naţional Secuiesc, care a fost înaintat în repetate
rânduri Parlamentului României de către deputaţi maghiari.
