Subiecul zilei în presa internațională e legat de alegerile anticipate din Israel, transmite Radio France Internationale în revista presei. Miza este mare, rezultatul poate influența întreaga situație din Orientul Mijlociu. Premierul Benjamin Netanyahu ar putea pierde de această dată puterea, după trei mandate consecutive. “Bibi sau Buji”. Este titlul articolului de fond din Le Monde. Deci, cine sunt cei doi „grei” ai politicii israeliene care se înfruntă în aceste alegeri?
Primul, Bibi, evident mai cunoscut, e premierul Benjamin Netanyahu. Dar acum are un contracandidat serios: Uniunea Sionistă, de centru-stânga, condusă de Ițac Herzog, poreclit Buji. Acesta s-a aliat cu formațiunea de centru a lui Tzipi Livni. Un timp, alianța a fost umăr la umăr cu Likud, partidul lui Netanyahu. Însă pe ultima sută de metri a campaniei, formațiunea premierului a început să scadă în sondaje. Asta pentru că, așa cum notează Le Monde, Netanyahu nu luptă doar contra alianței de centru stânga, ci și contra lui însuși, contra uzurii, pentru că nu a venit cu nicio propunere și nici o idee nouă în timpul campaniei. Iar șantajul pe tema securității naționale și a păstrării granițelor Israelului de după 1967 pare că nu mai funcționează asupra multor alegători.
Mai e un aspect demn de luat în seamă. O forță politică nouă ce ar putea obține locuri importante este Lista unită a partidelor arabe. Pentru prima data în istoria Israelului, acestea au reușit să-și depășească divergențele ideologice. Ar putea să obțină chiar 14 locuri, potrivit sondajelor. Arabii israelieni reprezintă 20% din populație. Spectrul politic este însă fărâmițat, cu o mulțime de partide mici care vor obține cel mult zece locuri, ceea ce înseamnă negocieri dificile și lungi pentru formarea unei coaliții. Ar putea însemna de asemenea că pentru prima dată în istorie Israelul va avea un guvern de uniune națională. Scrutinul este unul national direct, proporțional, în care alegătorii votează pentru un partid și nu pentru un candidat direct pentru postul de premier, cum s-a întâmplat în 1996 și 1999.
Alegerile de astăzi au loc la doar 22 de luni după cele precedente, sunt alegeri anticipate. Dacă e să ne amintim, pe 8 decembrie, Knessetul și-a votat autodizolvarea. Benjamin Netanyahu a explicat că era necesar din pricina paraliziei guvernului. Paralizia a apărut după ce un proiect de lege controversat , ce definea Israel drept “stat evreu” s-a lovit de opoziția a doi miniștri centriști, Yair Lapid și Tzipi Livni. Pentru că nu au acceptat proiectul, au fost demiși de premier.
Abia pe 25 martie, după ce Comisia electorală va anunța rezultatele, președintele Reuven Rivlin va declanșa oficial consultările pentru formarea unei coaliții. Prima șansă va reveni unui partid ieșit pe una dintre primele poziții și care ar avea cele mai mari șanse să reunească cele 61 de mandate necesare. Pentru asta, are la dispoziție 42 de zile.
New York Times: Netanyahu recunoaște că ridicarea de noi colonii a fost o decizie strategică
Ce spune, mai concret, liderul statului evreu? Că locuințele ridicate în Ierusalimul de est, ceea ce este contrar acordurilor internaționale, a fost pentru a-i bloca pe palestinieni să extindă Betleemul și să prevină de asemenea crearea unui “Hamastan”, cum îl numește Netanyahu, adică a unui teritoriu controlat de Hamas, pe dealurile din apropiere.
Cu o zi înainte de alegeri, Netanyahu s-a dus în cartierul Har Homa și le-a arătat locuitorilor două hărți. Una din ele arăta acest cartier când era teren viran, în 1997 și a doua hartă, cartierul în zilele noastre, cu 4.000 de apartamente deja construite și alte 2.000 în curs de construcție ori aprobate. “Am văzut un mare potențial pentru acest cartier, tocmai pentru că bloca extinderea palestinienilor”, a explicat Netanyahu. Premierul a insistat până acum că aceste colonii nu afectează concret soluția care se referă la două state, unul evreu, unul palestinian, în condițiile în care palestinienii consideră că Ierusalimul trebuie să fie viitoarea lor capitală.
“Netanyahu a confirmat verbal pentru prima data ceee ce noi am denunțat ani la rând”, a explicat Xavier Abu Eid, purtător de cuvânt al Organizației pentru eliberarea Palestinei.
Har Homa este unul din cele zece cartiere înălțate pe pământ ce fusese ocupat de Iordania înainte de 1967 și după război a trecut în administrarea Israelului. Astăzi, locuiesc aici 25.000 de oameni, atrași nu de ideologie, ci de apartamentele spațioase, parcuri și locuri de joacă la prețuri mult mai mici decât în centrul orașului, mai notează The New York Times.
Associated Press: “Dacă mă realegeți, nu va exista un stat palestinian”
Luni, Netanyahu a promis că nu va fi creat niciun stat palestinian dacă el și partidul său,Likud, vor fi realeși. În acest fel, premierul în funcție a încercat să se asigure că primește voturile din aripa dură a alegătorilor de dreapta, poate și de la cei de extremă dreapta. Comentariul a fost făcut într-un interviu înregistrat postat pe site-ul cotidianului Maariv.
Premierul a precizat în același interviu că o retragere din teritoriile ocupate pentru a face loc unui stat palestinian ar duce doar la controlarea acelui teritoriu de către extremiști islamiști.
AP reamintește că Israelul s-a retras din Fâșia Gaza în 2005. Doi ani mai târziu, ea era controlată de facto de Hamas care a și atacat de acolo Israelul.
În ultimele zile, Benjamin Netanyahu și-a înăsprit retorica nationalistă și a pedalat pe ideea că un guvern care ar vrea o înțelegere cu palestinienii ar duce țara spre dezastru. Mai mult, a acuzat chiar că există o conspirație internatională cu scopul de a-l da jos de la putere.
În schimb, contracandidatul său, Ițac Herzog, a crescut în sondaje mizând pe o campanie de reconciliere cu palestinienii și cu comunitatea internațională.
