Instanța britanică a catalogat condamnarea lui Puiu Popoviciu ca „extraordinară” și a refuzat extrădarea în baza hotărârii de condamnare apreciind că procesul a fost o „negare flagrantă a justiției”. Principalul motiv al extrădării este relația dintre judecătorul Tudoran și Gigi Becali, martor denunțător, transmite Clujust.
Este pentru prima dată când Înalta Curte britanică a concluzionat că extrădarea către un stat membru al UE reprezintă un risc real de „negare flagrantă” a drepturilor Convenției unei persoane solicitate.
Curtea a constatat că există dovezi credibile care să arate că judecătorul care l-a condamnat pe Puiu Popoviciu în România – în timp ce deținea funcții judiciare și de mai mulți ani – a asistat prin acte de corupție oamenii de afaceri „interlopi” în problemele lor juridice.
În special, judecătorul a acordat „asistență necorespunzătoare și coruptă” denunțătorului, martor principal al acuzării, în cazul Popoviciu, inclusiv solicitarea și primirea de mită. Eșecul judecătorului de a dezvălui relația sa preexistentă coruptă cu denunțătorul – și eșecul autorităților române de a investiga în mod corespunzător această legătură – au avut o importanță centrală și înfricoșătoare.
În hotărârea de respingere a extrădării s-au reținut următoarele:
În fața Judecătorului de district, Popoviciu a solicitat admiterea probelor testimoniale a patru martori: Ionuț Veniamin Dojană (un avocat care acționează pentru Panait în procedura din dosarul 1603/2019), Mihai Ciorcan (un jurnalist de investigație), profesorul Bogdan Micu (avocatul român al apelantului) și dr. Radu Chiriță. Solicitantul (Curtea de Apel București) s-a opus. A fost admisă doar ascultarea martorului Dojană în fața primei instanțe.Avocatul Dojană a făcut două declarații. În prima, el a spus că la mijlocul anilor 1990 a lucrat ca avocat intern pentru o companie deținută de Florea Pîrvu. A ajuns să-l cunoască pe judecătorul Tudoran Corneliu Bogdan, deoarece judecătorul Tudoran „acționa, de facto și neoficial”, ca fiind consilier de afaceri al lui Pîrvu. De-a lungul timpului, Dojană a devenit prieten cu fiul judecătorului Tudoran și cu fratele mai mic al lui Pîrvu Cornel. I s-au dat sfaturi și instrucțiuni din partea judecătorului Tudoran cu privire la pregătirea cererilor care urmează să fie făcute în instanță în procedurile demarate în numele intereselor comerciale ale Pîrvu, inclusiv proceduri care au fost judecate de chiar judecătorul Tudoran.
Dojană a spus că judecătorul Tudoran îl cunoștea pe Becali Gheorghe înainte de 2000. A fost martor la întâlniri între judecătorul Tudoran, Becali și Pîrvu în diferite locații, inclusiv în „barul special al judecătorului” amenajat ”în clădirea administrației a unei piețe auto second-hand deținută de Autovit SA („Autovit”), una dintre companiile Pîrvu. Au participat la mai multe sesiuni de jocuri de noroc neautorizate organizate de Pîrvu.La o întâlnire, judecătorul Tudoran i-a spus lui Dojană că l-a ajutat personal pe Becali să achiziționeze clubul de fotbal FC Steaua București prin conceperea unei strategii juridice și schițarea documentelor legale. Dojană a declarat că fiul judecătorului Tudoran i-a spus că ar exista o problemă cu privire la vânzarea clubului iar judecătorul Tudoran s-a oferit să-l ajute pe Becali să câștige procesul în schimbul unei sume mari de bani. Avocatul a mai declarat că frații Pîrvu i-au spus că judecătorul Tudoran l-a ajutat pe Becali să obțină o hotărâre favorabilă într-un dosar penal și a primit bani pentru aceasta.
În a doua declarație, Dojană a descris o faptă petrecută în septembrie sau octombrie 2013, ocazie în care a fost de față la o întâlnire a judecătorului Tudoran, Pîrvu și Becali. Această afirmație a întâlnirii dintre judecător și martor în timpul procesului contestatorului a fost subliniată în comunicările scrise în numele recurentului.Dojană a mai spus că procurorul din dosarul 1603/2019 (plângerea penală a lui Panait ) a luat în considerare relația dintre judecătorul Tudoran, Becali și Pîrvu. Acea relație, a spus Dojană, a fost confirmată de martori în dosarul 1603/2019 inclusiv de Dobrin Liviu și Dumitrescu Cătălin. El a spus că i s-a spus și de către Opriș, un prieten apropiat al judecătorului Tudoran, că judecătorul Tudoran îl șantajase pe Pîrvu și că comisese și alte acte de corupție.
Principalul argument în recurs al lui Popoviciu a fost că a suferit o flagrantă negare a justiției pentru că a fost condamnat de un judecător care avea o relație strânsă și coruptă cu denunțătorul Gheorghe Becali, care era el însuși un penal.
Popoviciu a susținut, prin avocații săi, că lipsa de imparțialitate a judecătorului Tudoran era în sine suficientă pentru ca această instanță să constate că a existat o negare flagrantă a justiției, dar în alternativa Ruandei v Nteziryayo [2017] EWHC 1912 (Admin) ar permite o constatare bazată pe acumularea de factori.În rezumat, afirmațiile făcute în probele noi pe care s-a bazat recurentul au fost acestea: i) Judecătorul Tudoran s-a comportat de mulți ani în mod necorespunzător, în timp ce era judecător.ii) A avut o lungă asociere cu Pîrvu, o „figură interlopă”, care a început când l-a ajutat pe Pîrvu să evite urmărirea penală după moartea iubitei sale. Relația a fost atât de strânsă, încât Pîrvu s-a ocupat de mâncarea și serviciile livrate pe cheltuiala sa (sau a companiei sale) judecătorului Tudoran și a furnizat „meniul special al judecătorului” la sediul Autovit, pe care l-a vizitat judecătorul Tudoran aproape zilnic. Judecătorul Tudoran i-a sfătuit pe Pîrvu și, în numele său, pe Dojană despre cum să pregătească și să desfășoare cereri legale în beneficiul activității afacerii lui Pîrvu.Judecătorul Tudoran și Becali, o altă „figură interlopă”, se cunoscuseră cu mulți ani înainte de începerea procesului contestatorului în 2013. Se întâlniseră în mod regulat.iv) Judecătorul Tudoran, în ciuda funcției sale judiciare, a participat la o serie de sesiuni de jocuri de noroc ilegale cu Becali, Pîrvu și alții.v) Judecătorul Tudoran a solicitat și a primit mită pentru a-l ajuta pe Becali să obțină cauțiune în proceduri penale.
vi) Judecătorul Tudoran l-a sfătuit și l-a asistat pe Becali în preluarea clubului de fotbal Steaua. Când Becali s-a implicat mai târziu în litigii legate de anumite drepturi asociate, judecătorul Tudoran a solicitat mită pentru a-l ajuta să obțină un rezultat favorabil, dar a cerut o sumă atât de mare încât Becali a refuzat să plătească.vii) Opriș a făcut acuzații separate de conduită criminală și coruptă din partea judecătorului Tudoran.
La 2 februarie 2021, ca răspuns la o întrebare adresată de aceștia acționând pentru intimat despre relația de prietenie dintre judecătorul Tudoran și Becali, Parchetul ÎCCJ a dat doar următorul răspuns:
,,Nici procurorul de caz, nici procurorul de ședință nu au fost conștienți (la momentul cercetării cazului, penal /anchetei / procesului) asupra existenței unei relații de prietenie între judecătorul Bogdan Tudoran și o altă persoană implicată în proces. De asemenea, Direcția Națională Anticorupție nu a avut informații despre o posibilă ascundere, de către judecător, a unei astfel de relații. Chiar dacă se dovedește existența unei prietenii în relația dintre persoanele menționate la acel moment procesual, un astfel de aspect nu ar constitui un motiv pentru a revizui o decizie definitivă, conform legislației românești în vigoare. ”
,,În aceste condiții și din aceste motive specifice cazului, accept că dovezile orale ale martorului Dojană și declarațiile scrise ale lui Dumitrescu și Opriș satisfac Criteriile Fenyvesi și ar trebui admise ca dovezi noi. Pe baza acestor noi dovezi, sunt convins că există acum motive substanțiale pentru a crede că este un risc real ca apelantul să fi fost condamnat de un judecător care nu ar fi putut să fie imparțial din cauza relației sale nedezvăluite cu un martor cheie al acuzării și care prin urmare, nu ar fi trebuit să judece cazul și că recurentul a suferit astfel o negare completă a drepturilor sale la proces, conform art.6. Prin urmare, există motive substanțiale pentru a crede că se confruntă, dacă se întoarce în România, cu un risc real ca el să sufere complet refuzarea drepturilor sale art.5, deoarece închisoarea sa va fi arbitrară. Condițiile din articolul 27 (4) din Legea 13 sunt îndeplinite în consecință.”, au consemnat judecătorii Tim Holroyde și Robert Jay.Prin urmare, Curtea a concluzionat că Popoviciu nu a fost judecat de un tribunal imparțial și că „a suferit o negare completă” a drepturilor sale la un proces echitabil, astfel cum sunt protejate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.
Curtea a concluzionat în plus că executarea unei pedepse cu închisoarea pe baza unei condamnări necorespunzătoare ar fi „arbitrară” și că extrădarea domnului Popoviciu ar reprezenta în consecință o „negare flagrantă” a dreptului său la libertate, astfel cum este protejat de articolul 5 al Convenției europene. Prin urmare, Curtea a anulat ordinul de extrădare și a admis recursul.
