Chiar într-atât îi urâți pe români? Ca să vedeți cu ce „urgențe” se ocupă Primăria municipiului Târgu-Mureș, ce spasme edilitare și frustrări etnice îi încearcă pe unii. Astăzi, a fost convocată ședință a Consiliului local Târgu-Mureș iar pe ordinea de zi, am constatat cu stupoare că se află și două proiecte bizare. Iată-le: „Proiect de hotărâre privind schimbarea denumirii «Piața Memorandului» în «Piața Gecse Dániel»”. Apoi, „Proiect de hotărâre privind atribuirea denumirii «strada Memorandului» porțiunii din actuala stradă Bradului cuprinsă între strada Vulcan și strada Alexandru Papiu Ilarian”.M-am întrebat ce-i veni primarului să modifice, așa intempestiv, numele unei piețe având importante rezonanțe istorice și de ce?, afirmă liderul PMP Marius Pașcan pe facebook.
CE SUSȚINE MARIUS PASCAN:
Și am aflat că întrucât Piața Memorandului este învecinată Bisericii Reformate, Oficiul Parohial Reformat Târgu Mureș II a solicitat „inițierea schimbării denumirii Pieței Memorandului în Piața Gecse Dániel (cuprinde un număr de 17 imobile) și conferirea numelui de strada Memorandului unei alte străzi”. În adresa Oficiului Parohial Reformat Târgu Mureș II se precizează faptul că Dániel Gecse (1768-1824) era un excelent epidemiolog al Târgu Mureșului, iar din 1817 medicul șef al orașului, ce a vindecat gratuit săracii la Institutul de Caritate înființat de el în urbea noastră. Incredibil! Nici nu vă imaginați ce dureri, complexe și frustrări istorice îi încearcă pe clericii reformați. Deci, unii de prin Biserica Reformată făceau alergie, li se inflamau ochii și tușeau, le vâjâia capul când călcau prin Piața Memorandului și au găsit soluția, trebuiau să-i schimbe etnic numele acum, dacă tot și-au instalat primar. Nu contează că-i pun pe drumuri aiurea, pentru schimbarea actelor de identitate și proprietate, pe locatarii respectivei străzi ca și a celeilalte, o porțiune din str. Bradului, care devine peste noapte Memorandului.
Consilierii locali ai PMP Târgu-Mureș vor vota împotriva acestei aberații și provocări cu conotații etnice. Nu considerăm că reprezintă o prioritate sau vreo necesitate de urgență pentru urbe. Sunt curios oare cum vor vota ceilalți consilieri reprezentând PNL, PSD și POL? Spre informarea tuturor, vă aduc la cunoștință ce semnifică Memorandumul la care face referire denumirea respectivei piețe. Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare. Memorandumul a fost scris de un comitet format din membri ai Partidului Național Român: Ioan Rațiu – președinte, Gheorghe Pop de Băsești și Eugen Brote – vicepreședinți, Vasile Lucaciu – secretar general, Septimiu Albini – secretar. Erau solicitate drepturi politice pentru români și erau denunțate politicile de intoleranță față de români existente în regatul ungar. Memorandumul a fost dus de o delegație compusă din 237 de persoane împăratului Franz Josef, dar acesta a trimis mai departe memorandumul, necitit, la parlamentul de la Budapesta, de unde, de asemenea necitit, a fost restituit conducătorului delegației. Avându-se în vedere că documentul a fost tipărit și răspândit, autorii au fost dați în judecată în luna mai a anului 1894, acuzați de instigare prin presă. Cu această ocazie, Ioan Rațiu a rostit celebra frază: Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor însă nu se discută, ci se afirmă”.Majoritatea inculpaților au fost condamnați la termene de închisoare de la două luni la cinci ani și, deși au fost eliberați din detenție prin amnistie regală în anul următor, rezultatul procesului a diminuat încrederea românilor în Casa de Habsburg și a contribuit la creșterea numărului susținătorilor unirii Transilvaniei cu Regatul României drept singura posibilitate de soluționare a situației lor.
Memorandumul a urmat altor demersuri similare precum „Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae” (din latină, însemnând Petiția Valahilor din Transilvania). Reprezintă numele a două memorii înaintate de liderii națiunii române din Transilvania împăratului Leopold al II-lea al Sfântului Imperiu Roman.Primul Supplex a fost trimis în martie 1791 de Ignatie Darabant, episcop greco-catolic de Oradea, Consiliului de Stat din Viena. Cel de al doilea Supplex, o versiune mult lărgită și argumentată a primului, a fost înaintat Curții din Viena pe 30 martie 1792 de către Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, și de Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei.Cererile Supplex-ului erau structurate în jurul câtorva idei, corespunzând doleanțelor laicilor și clericilor români:1) reintegrarea românilor ca națiune de drept în Transilvania2) restituirea drepturilor istorice vechi medievale3) egalitatea clerului4) reprezentare proporțională în dietă și funcționărimeMă întreb retoric, oare când veți înceta cu separatismele etnice, cu intoleranța și pretinsele privilegii etnocentriste, când veți renunța la ură? Domnule primar, când vă apucați, totuși, de administrație publică pentru bunăstarea tuturor târgumureșenilor?
