Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României (ÎCCJR) a anulat documentul prin care lui Attila Dabis, însărcinatul pentru relaţii externe al Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), i s-a interzis intrarea în România, începând cu data de 9 martie 2018, pentru o perioadă de trei ani, transmite agenția maghiară de știri MTI.
ȘTIREA MTI:
Minuta sentinţei definitive pronunţate miercuri a fost publicat
de către ÎCCJR pe pagina sa de internet. Instanţa a anulat parţial
sentinţa Curţii de Apel Bucureşti – nefavorabilă lui Attila Dabis
şi pronunţată la 13 mai 2019 -, a dispus anularea deciziei de
interdicţie de intrare în ţară emisă de către poliţia de frontieră
şi a dispus, de asemenea, ca autorităţile române să îi plătească
lui Attila Dabis şi cheltuieli de judecată în cuantum de 2000 de
lei.
În alte privinţe, ÎCCJR a confirmat sentinţa anterioară. Attila
Dabis a declarat, pentru agenţia ungară de presă MTI, că a
solicitat statului român şi daune pentru faptul că i s-a interzis
să intre în România. Această solicitare însă, nu a fost luată în
seamă de ÎCCJR.
În opinia însărcinatului pentru relaţii externe al CNS,
autorităţile române au temporizat în mod deliberat sentinţa în aşa
fel încât aceasta să fie pronunţată la trei săptămâni după ce a
expirat interdicţia. A fost clar, încă de la bun început, că există
o motivaţie politică la baza celor întâmplate, a spus.
“În urma modului în care am construit apărarea mea,
autorităţile competente au realizat rapid că nu este deloc de dorit
ca acest caz să ajungă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Astfel că, după o vreme, a devenit clar că încearcă să tragă de
timp şi să soluţioneze cauza în România”, a explicat Attila Dabis.
În declaraţia sa de vineri, CNS a concluzionat că atunci când
este vorba de un caz al comunităţii, respectiv de protejarea unor
drepturi fundamentale, merită să apelezi la instanţă chiar şi în
situaţii aparent fără speranţă. O altă concluzie a consiliului este
aceea că nicio măsură ilegală luată împotriva CNS nu îl va putea
împiedica pe acesta să continue activităţile sale de advocacy,
perfect legale, nici măcar atunci când circumstanţele se schimbă.
La data de 9 martie 2018, la punctul de trecere al frontierei
de la Ártánd-Borş, poliţiştii de frontieră români l-au împiedicat
pe Attila Dabis să intre în România. Însărcinatului pentru relaţii
externe al CNS, care este cetăţean maghiar, se îndrepta către Târgu
Mureş, pentru a participa, a doua zi, la mitingul pentru autonomie,
organizat de Ziua Libertăţii Secuilor. Mai târziu, poliţia de
frontieră l-a informat că la baza interdicţiei se află acţiuni ale
sale care pun în pericol securitate naţională a României. A
menţionat, totodată, că aceste fapte “reprezintă o ameninţare
reală, actuală şi gravă la adresa stării de legalitate, de
echilibru şi stabilitate social economică şi politică necesară
existenţei şi dezvoltării statului naţional român, ca stat suveran,
unitar, independent şi indivizibil, precum şi menţinerii ordinii de
drept”.
Attila Dabis şi Balázs Izsák au atacat împreună, la Curtea de
Justiţie a Uniunii Europene, de la Luxemburg, acea decizie a
Uniunii Europene, din 2013, prin care aceasta a refuzat
înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile
naţionale. În martie 2019, procesul – în care România s-a
constituit parte, de partea CE – a fost câştigat de Dabis şi Izsák.
În urma colectării de semnături lansate în mai 2019 s-a reuşit
îndeplinirea condiţiilor stabilite, astfel că Parlamentul European
şi Comisia Europeană vor trebui să abordeze problema regiunilor
naţionale.
