Ca urmare a epidemiei de coronavirus, schimbările care indică formarea unei noi ordini mondiale au fost accelerate, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, în cadrul şedinţei de miercuri a Comisiei pentru siguranţa naţională, în Parlamentul Ungariei. La audierea sa anuală, Péter Szijjártó a spus: în acest context, ţările lumii, actorii politici şi economici trebuie să se confrunte cu provocări vechi şi noi. Dintre acestea, ministrul a evidenţiat şase, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Pentru început a menţionat competiţia globală care are loc în
domeniul economiei, pentru relocarea capacităţilor. Ca urmare a
epidemiei, mulţi actori au fost nevoiţi să îşi reducă aceste
capacităţi, dar au început să identifice deja locurile în care le
pot relansa. Această competiţie este favorabilă Ungariei, a
subliniat Szijjártó, adăugând că obiectivul este acela ca
redeschiderea capacităţilor închise în altă parte să fie realizate
în Ungaria.
A doua provocare este aceea că pandemia a dus la o creştere a
migraţiei ilegale, care nu mai reprezintă doar un risc de
securitate şi un risc cultural, ci şi o ameninţare sanitară. Şeful
diplomaţiei ungare a punctat că trebuie împiedicat ca valurile de
migraţie să ajungă în Ungaria sau în apropierea ei.
În plus, o mare parte din viaţă s-a mutat în spaţiul digital. O
a treia provocare, legată de acest aspect, este aceea că a devenit
mai uşoară şi răspândirea ideologiilor extremiste, iar
organizaţiile teroriste exploatează asta. De aceea, problemele de
securitate cibernetică au devenit şi ele mai importante, a spus
Szijjártó.
A patra provocare o poate reprezenta dezbaterea aprinsă cu
privire la viitorul Uniunii Europene (UE). Pentru Ungaria, pacea şi
stabilitatea din Balcanii de Vest reprezintă un interes naţional,
motiv pentru care este importantă sprijinirea integrării
euro-atlantice a ţărilor din regiune, a spus ministrul, care a mai
menţionat că în fiecare dintre aceste ţări din Balcanii de Vest
lucrează cel puţin un expert din cadrul ministerului său, pentru
realizarea acestei sarcini.
Ministrul de externe al Ungariei a subliniat că a cincea
provocare este aceea că în trecutul apropiat, niciunul dintre
conflictele din vecinătatea geografică a UE – din Libia, Siria,
Orientul Mijlociu, Africa de Nord – nu s-a îndreptat către o
soluţie. Singura evoluţie pozitivă este aceea că în urma cooperării
cu preşedintele american Donald Trump, Israel a încheiat un acord
de normalizare a relaţiilor cu Emiratele Arabe Unite, Bahrein şi
Sudan, a spus Péter Szijjártó.
A şasea provocare este situaţia comunităţilor naţionale
maghiare de peste graniţele Ungariei, a spus ministrul ungar.
Cu unele dintre ţări Ungaria a reuşit să stabilească relaţii în
urma cărora comunităţile maghiare care locuiesc acolo sunt
considerate ca o “resursă”. Cu toate acestea, există ţări în care
guvernul “incită împotriva maghiarilor”. “Comunităţile naţionale
maghiare trebuie protejate”, a spus Péter Szijjártó, care a
mulţumit partidelor parlamentare din Ungaria pentru faptul că în
privinţa acestei probleme există un consens.
János Halász, vicepreşedintele Fidesz al comisiei l-a întrebat
pe ministrul de externe în primul rând despre presiunea migraţiei,
care nu a scăzut nici în ultima perioadă – de exemplu, din cauza
maselor de oameni care au părăsit Turcia.
Péter Szijjártó – care marţi s-a aflat chiar în Ankara – a
spus: în Turcia se află aproximativ 4 milioane de migranţi, iar
dintre aceştia, doar 0,1% se află în tabere înregistrate.