Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat vineri că planul de refacere al economiei Uniunii Europene, pe fondul pandemiei de COVID-19, va fi inacceptabil dacă va fi legat de condiţii privind statul de drept, iar Budapesta ar putea respinge prin veto planul.
Viktor Orban a cerut ca pachetul de împrumuturi al UE, care vizează
relansarea economică de după epidemia de coronavirus, să fie corect şi flexibil, neinfluenţat de politică.
În cadrul UE, “liberalii cu gura mare”, şi mai ales stânga,
obişnuieşte să îi ameninţe pe cei care nu sunt pe placul lor, cu
faptul că vor impune şi sancţiuni financiare, a spus premierul
ungar, care a numit această practică, un comportament necivilizat,
o stradă fără ieşire.
Atunci când cheltuirii banilor le sunt ataşate astfel de
aspecte ideologice şi politice, este sigur că banii vor fi
cheltuiţi prost, a subliniat Orbán, adăugând că deciziile economice
nu trebuie să fie amestecate cu niciun fel de condiţii politice.
Europa să se ocupe de relansarea economiei, întrucât se poate
vedea clar că disputele privind statul de drept se transformă
imediat în dezbateri politice, iar dacă aceste lucruri vor fi
amestecate, nu va exista nici relansare economică, nici buget, a
spus şeful guvernului de la Budapesta.
“Nu i-aş sfătui pe cei mari şi nu aş sfătui nici statele UE
care se consideră atât de moderne, să încerce să facă acest lucru,
acum”, a punctat.
Până în septembrie, câteva ţări mai bogate decât Ungaria, dar
mai vulnerabile din punct de vedere financiar, ar putea cădea în
genunchi, a explicat Orbán. Ca exemplu, a menţionat Portugalia – al
cărei prim-ministru va vizita Ungaria la începutul săptămânii
viitoare -, Spania şi Franţa. Acesta este motivul pentru care “cei
mari” au decis ca UE să contracteze un împrumut, a continuat Orbán,
iar acest lucru “îi dă fiori reci”, întrucât în mintea maghiarilor,
să ai datorii este unul dintre cele mai înfricoşătoare lucruri.
Maghiarii cunosc pericolul sclaviei bazate pe datorii, care este o
moştenire comunistă, întrucât îndatorarea ţării a avut loc în anii
1980, a explicat. Iar atunci când “comuniştii s-au întors în formă
modernă, ca socialişti”, între 2002 şi 2010, a existat acelaşi
pericol, de data aceasta sub forma datoriilor în valută, a adăugat
premierul.
Şeful guvernului de la Budapesta a menţionat că Ungaria ar
putea apela la dreptul său de veto în cadrul UE, însă acest lucru
trebuie să fie ultima soluţie, iar acum vede posibilitatea de a se
încerca reducerea riscurilor contractării unui împrumut. Pentru
asta trebuie spus răspicat că banii trebuie cheltuiţi pentru
dezvoltarea economiilor, “iar apoi, dacă tot am creat această
datorie împreună, adică nimeni nu a dat mai mult ca celălalt, să
nici nu ne limităm unii pe alţii în a decide modul în care folosim
banii”, a mai declarat Orbán.
În ceea ce priveşte afirmaţia cancelarului german, Angela
Merkel, potrivit căreia preşedinţia germană a UE se angajează să
protejeze statul de drept, şi că va semnala problemele legate de
acesta chiar şi atunci când este vorba despre Viktor Orbán,
premierul maghiar a spus: “în locul germanilor, nu m-aş angaja la
un asemenea elan”, întrucât, dacă ar fi să comparăm statul de drept
din Germania cu cel din Ungaria, “este foarte posibil ca maghiarii
să iasă câştigători”. Ca exemplu, a menţionat că în Ungaria este de
neconceput ca judecătorii de la Curtea Constituţională să poată fi
membri de partid, ceea ce în Germania este o practică obişnuită.
Despre măsurile economice interne, Orbán a spus că există un
progres în ceea ce priveşte rata ocupării forţei de muncă. Înainte
de epidemie, în Ungaria au existat 4,5 milioane de angajaţi; în
timpul celei mai nefaste perioade, această cifră a scăzut la 4,37
de milioane, dar de câteva săptămâni încoace, şomajul se află din
nou în scădere, ceea ce nu este un fenomen trecător, ci pot fi
observate motivele structurale de la baza acestuia, a explicat
Orbán.
Locurile de muncă a peste un milion de oameni au fost salvate
prin intervenţia guvernului; numărul locurilor de muncă ce au fost
create prin sprijinirea investiţiilor este de aproximativ 70-80 000.
Crizele financiare şi economice au, însă, şi un efect
întârziat, unul care apare peste 5-6 luni, astfel că se pregătesc
deja de faptul că în jurul lunii ianuarie vor apărea noi provocări
serioase, a mai arătat Viktor Orbán.
