spot_img
4 C
București
vineri, noiembrie 22, 2024
AcasăExternePremierul slovac către maghiari: Îmi cer scuze pentru nedreptăţile pe care a...

Premierul slovac către maghiari: Îmi cer scuze pentru nedreptăţile pe care a trebuit să le suportaţi în timpul vieţii deoarece aţi refuzat să renunţaţi la limba voastră maternă

-

- Reclama -

Prim-ministrul slovac, Igor Matovic şi-a cerut scuze, vineri, printr-un mesaj publicat pe Facebook, pentru nedreptăţile pe care maghiarii le-au avut de suferit în urma dorinţei lor de a-şi utiliza limba maternă. „Dragi prieteni – pentru cei care este importantă convieţuirea paşnică dintre slovaci şi maghiari -, doresc să îmi cer scuze, sincer, pentru nedreptăţile pe care a trebuit să le suportaţi în timpul vieţii, în urma faptului că aţi refuzat să renunţaţi la limba voastră maternă”, a scris şeful Guvernului Slovaciei, într-un mesaj publicat vineri dimineaţa, pe Facebook. Acesta a adăugat că cere, totodată, înţelegere faţă de acei slovaci din trecut, care „au avut de suferit din acelaşi motiv, mai ales în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Ungaria istorică”.

- Reclama -

Reprezentanţii politici ai maghiarilor din Slovacia solicită,
deja de multă vreme, ca utilizarea limbii materne de către
comunitate să fie extinsă şi asupra relaţiei cu autorităţile,
printre altele, în instanţele de judecată. Există nenumărate
exemple, atât în trecut, cât şi în prezent, pentru nedreptăţile pe
care maghiarii din Slovacia le-au avut de suferit în urma faptului
că au vorbit în limba lor maternă, precum şi exemple în care
aceştia au fost dezavantajaţi în alt mod din cauza utilizării
limbii materne. La rândul său, şi legea slovacă actuală a politicii
lingvistice de stat discriminează limbile minoritare în comparaţie
cu limba oficială a statului.

- Advertisement -

Însă maghiarii din Slovacia au avut de suferit nedreptăţi din
partea statului în primul rând în urma ataşamentului faţă de
identitatea naţională proprie, cel mai cunoscut exemplu în acest
sens fiind tragedia deportărilor care au avut loc după cel de-al
Doilea Război Mondial, când evitarea expulzării din propria patrie
a fost posibilă, deseori, doar în urma renunţării la identitatea
maghiară.

În postarea sa de pe Facebook, Igor Matovic a făcut referire şi
la întâlnirea care a avut loc marţi, cu ocazia centenarului
Trianonului, în Castelul din Bratislava. La întâlnirea iniţiată de
către şeful guvernului, şi care nu a fost accesibilă presei, au
fost invitaţi o sută de politicieni şi personalităţi maghiare din
Slovacia. Premierul a făcut referire şi la documentul pe care
delegaţia Partidului Comunităţii Maghiare (MKP) din Slovacia i l-a
înmânat în cadrul întrevederii. Documentul este un memorandum al
comunităţii naţionale maghiare, prin care partidul maghiar din
Slovacia solicită sprijin pentru posibilitatea păstrării
identităţii şi pentru prosperitatea comunităţii maghiare locale,
document care a fost primit cu rezerve şi critici din partea presei
slovace şi de către unii dintre politicienii slovaci.

- Advertisement -

În declaraţia oferită, joi, postului de radio în limba maghiară
care funcţionează în cadrul radioului public din Slovacia, Igor
Matovic a spus: nu a fost corect că delegaţia MKP “a abuzat astfel
de situaţie”.

În postarea sa de vineri, de pe Facebook, premierul a reiterat
şi aceste rezerve ale sale, precum şi opinia potrivit căreia cei
care i-au înmânat memorandumul au utilizat întâlnirea pentru “a
incita spiritele naţionale”. Péter Őry, preşedintele comitetului
executiv al MKP a respins aceste afirmaţii încă de joi, subliniind
că memorandumul include doar solicitările care se află, de decenii
întregi, pe ordinea de zi a partidului său şi a predecesorilor
acestuia, şi care vizează păstrarea identităţii comunităţii
maghiare locale.

În postarea sa despre întâlnirea de marţi, intitulată “Trecutul
nu l-am scris noi, dar viitorul este al nostru”, prim-ministrul
Slovaciei a scris: a dorit ca prin intermediul întrevederii să
transmită un mesaj de apreciere, de recunoştinţă şi de înţelegere
faţă de cetăţenii slovaci de altă naţionalitate, să le semnaleze că
“nu suntem duşmani, suntem fraţi apropiaţi, chiar dacă mamele
noastre ne-au învăţat să vorbim în altă limbă”.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
- Advertisment -spot_img
spot_img