Comitetul Național al Istoricilor din România (CNIR) salută adoptarea de către Parlamentul României a legii privind Ziua Tratatului de la Trianon în România. Totodată, istoricii spun că dacă 1 Decembrie este, de trei decenii, Ziua Națională a României, atunci și ziua de 4 iunie este la fel de îndreptățită să devină o sărbătoare națională, o zi de exprimare a bucuriei pentru forma actuală a granițelor vestice ale României, scrie Ziarul Făclia din Cluj.
„Membrii CNIR au luat la cunoștință cu bucurie de faptul că acum, în preajma aniversării a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920), Parlamentul României a adoptat, cu o majoritate impresionantă, o lege privind Ziua Tratatului de la Trianon în România. Pentru România, semnarea Tratatului de la Trianon a însemnat recunoașterea internațională a frontierelor occidentale, în cea mai mare parte o consecință a aplicării principiului autodeterminării naționale, lansat de președintele SUA Woodrow Wilson, principiu considerat principalul pilon al doctrinei păcii la sfârșitul Primului Război Mondial. Nicolae Titulescu, unul dintre semnatarii din partea României ai Tratatului de la Trianon, spunea, într-un discurs rostit în ședința Adunării Deputaților din 4 aprilie 1934, că Tratatul de la Trianon completează actul plebiscitar de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Prin urmare, dacă actul de la 1 Decembrie 1918 reprezintă împlinirea voinței interne de unire a națiunii române, tratatul semnat la Trianon în 4 iunie 1920 marchează recunoașterea în plan internațional a justeței acestei voințe. Astfel, între cele două momente ale istoriei noastre există o legătură indisolubilă, ambele exprimând voința națiunii române de a trăi într-un stat național unitar, pe baza principiului autodeterminării naționale. Dacă 1 Decembrie este, de trei decenii, Ziua Națională a României, atunci și ziua de 4 iunie este la fel de îndreptățită să devină o sărbătoare națională, o zi de exprimare a bucuriei pentru forma actuală a granițelor vestice ale României. Cu atât mai mult, România trebuie să aibă o lege care să marcheze îndreptățirea recunoașterii internaționale a principiului autodeterminării popoarelor’’, a anunţat Comitetul Național al Istoricilor din România. De asemenea, membrii CNIR îşi exprimă speranţa că această lege, votată recent de Parlament, va fi promulgată de Președintele României pentru a produce efecte tocmai în viitorul imediat, când nu doar România, ci și alte state central-europene celebrează Centenarul Tratatului de la Trianon.
Comitetul Național al Istoricilor din România (CNIR) este o organizație profesională care cuprinde membri ai Academiei Române, cadre didactice, cercetători și alți specialiști din domeniul patronat de muza Clio. CNIR este singura organizație de profil din România recunoscută la nivel internațional, prin faptul că este membru cu drepturi depline al Comitetului Internațional de Științe Istorice.