de Adrian Câciu, economist, preluare facebook
Majorarea pensiilor cu doar 10% cum se aude că va fi păstrează aceleași probleme structurale care au fost invocate pentru imposibilitatea creșterii pensiilor cu 40%.
1. Ca sa parafrazăm un clasic în viata nu poți creste ceva cu 10% când ceva scade cu 6%(sau chiar doar cu 1,9% cum visează unii).
2. O cheltuiala structurala precum pemsiile trebuie acoperita din venituri structurale precum contribuțiile. Pâna la apariția crizei locurile de munca erau în creștere și șomajul în scădere. Cu alte cuvinte perspectiva acoperirii pensiilor în plata de către contribuțiile încasate lunar din salarii era pe un trend crescător, deși lovita crunt de eliminarea impozitării contractelor part time la nivel de salariu minim. După criza, cu un număr de minim 500.000 de locuri de munca pierdute și cu o stagnare a ocupării forței de munca pe locuri de munca noi, problema structurala devine acuta, deficitul la bugetul de asigurări sociale de stat fiind în creștere pentru ca nu mai alimentat de contribuții.
Din aceasta perspectiva, datorită concedierilor care au loc, deficitul la bugetul asigurărilor sociale de stat creste cu o valoare pe care o estimez la 6 miliarde lei pe anul 2020.
Acest deficit este suplimentar fata de cel prognozat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, care a fost proiectat la 11,3 miliarde lei.
Chiar dacă mărești punctul de pensie doar cu 10% și scazi deficitul inițial stabilit pe ultimele patru luni, ar insemna sa ai un efort de deficit de 2,53 miliarde lei.
Aduni cele 2,53 miliarde lei cu cele 6 și ajungi la 8,53 miliarde lei.
Dar asta nu e tot. Pentru ca între timp ți-a mai apărut un deficit, deficit creat de șomajul tehnic plătit din același buget al asigurărilor de stat. Acel deficit este de 5 miliarde lei.
Si uite asa, adunându-le ajungi la un deficit final la bufetul asigurărilor sociale de stat de 13,53 miliarde lei, cu 2,2 miliarde mai mare decât cel anunțat inițial.
Să revenim, concluzia este ca deficitul este mai mare și ceea ce este grav este ca este un deficit structural. Deci nu rezolvi nici o problema, plătești tot pe împrumut, rămân însă cu presiunea structurala.
3. 10% aplicat otova nu rezolvă nimic pentru pensiile mici. Dacă tot vrei sa ai o anvelopa mai mica ar trebui sa te adresezi pensiilor mici cu un procent mai mare și pensiilor mari cu un procent mai mic.
Ceea ce nu se spune este ca 4 milioane de pensii sunt sub 1200 lei pe luna.
În concluzie adâncești inegalitatile între pensionari.
Ce vreau sa spun?
Cu oricât ai majora pensiile o vei face pe datorie anul acesta pentru ca ai tăiat veniturile structurale și nici nu ai masuri active care sa creeze venituri structurale, adică locuri de munca noi care sa genereze contribuții.
Cu siguranță vor fi majorări de pensii în acest an. Nu vreau sa cred ca nu vor fi.
Problema este ca atat de mult au rostogolit unii motivații structurale încât, spre ridicolul lor, vor acționa electoral renunțând la ele și vor creste deficitele.
Mulțumesc.
