Premierul portughez Antonio Costa a criticat joi seara poziţia considerată „respingătoare” şi „meschinăria recurentă” a Olandei, care ar fi sugerat analizarea lipsei de marjă de manevră bugetară a unor ţări europene pentru contracararea pandemiei de COVID-19, informează vineri AFP conform Agerpres.
„Acest discurs este respingător în cadrul Uniunii Europene. Da, respingător, acesta-i cuvântul potrivit”, a declarat Costa în timpul unei conferinţe de presă la Lisabona, la finalul unui Consiliul European prin videoconferinţă.
Şeful guvernului portughez a răspuns astfel la o întrebare asupra poziţiei susţinute de ministrul olandez al finanţelor, Wopke Hoekstra, potrivit căruia Comisia Europeană ar trebui să declanşeze o anchetă pentru a înţelege de ce unele ţări membre nu dispun de o marjă bugetară pentru a putea răspunde la această criză sanitară.
Potrivit presei olandeze, Hoekstra a declarat de mai multe ori săptămâna aceasta că unele ţări ar fi trebuit să facă mai multe economii în ultimii ani pentru a putea absorbi costurile cauzate de pandemie.
„Acest tip de răspuns este de o inconştienţă absolută şi această meschinărie recurentă subminează total ceea ce face spiritul Uniunii Europene şi reprezintă o ameninţare pentru viitorul Uniunii Europene”, a adăugat Costa.
„Nimeni nu este dispus să audă din nou miniştri de finanţe olandezi cum sunt cei pe care i-am auzit în 2008 şi în anii care au urmat”, a continuat premierul portughez, cu referire la Jeroen Dijsselbloem, predecesorul lui Hoekstra şi fost preşedinte al Eurogrup, foarte criticat de ţările din sudul Europei pentru modul în care a gestionat criza datoriilor în cadrul zonei euro.
„În mod clar, unele ţări schimbă nume păstrând oameni de acelaşi tip”, a conchis Costa.
Într-o scrisoare adresată miercuri preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, liderii a nouă ţări europene, printre care Antonio Costa, au îndemnat la înfiinţarea de „coronabonduri”, pentru a dispune de fonduri importante în faţa crizei excepţionale care afectează UE.
Mutualizarea datoriilor ţărilor europene este frecvent cerută de ţările foarte îndatorate din sudul Europei, precum Portugalia, dar este respinsă de ţările din nord. Acestea din urmă, precum Germania şi Olanda, mai abile în materie de buget, au observat întotdeauna cu neîncredere statele din sud, pe care le consideră mai laxiste, mai ales după criza datoriilor din zona euro.
