- Reclama -
de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
Un sondaj național finanțat de ambasada SUA și realizat de LARICS în perioada 29 septembrie – 10 octombrie 2022 relevă prăbușirea încrederii românilor în instituțiile statului, începînd cu președintele, în marile puteri occidentale, în NATO și UE, dar și dorința majorității zdrobitoare de a vedea oprit imediat și cu orice preț războiul din Ucraina. Între altele, pentru că nici un sfert dintre români nu pun creșterea facturilor la energie pe seama războiului, iar 87,1% spun că mergem în direcția greșită. Fără îndoială, niciun alt sondaj post-decembrist nu a difuzat pînă acum cifre atît de catastrofale.
După doi ani de pandemie, anul 2022 a început cu un război de anvergură în regiune și a continuat cu scumpiri mai mult decât semnificative ale prețului tuturor tipurilor de energie, cu inflație etc se arată în prezentarea Barometrului de securitate pe 2022, la care a participat și un reprezentant al președintelui Iohannis, consilierul Constantin Dudu Ionescu.
Acest complex de crize duce la scăderea încrederii și în NATO sau UE, instituții de obicei extrem de apreciate de români. Desigur, războiul început de Rusia în Ucraina face ca problema încrederii în NATO sau în armata națională să nu mai fie o problemă simbolică sau identitară, ci una cât se poate de pragmatică.
Reproșurile pe care românii le aduc UE sunt serioase, dar legate de situația imediată pe care o traversăm (criză economică și energetică): există percepția că unele țări UE profită economic de România, că politicile UE nu ni se potrivesc întotdeauna sau că UE ne impune prea multe reguli. Atenție, acestea nu sunt critici la adresa ideii europene, ci scăderi de popularitate ale UE grefate pe percepția că UE și instituțiile sale nu reușesc sau nu vor să gestioneze unele aspecte ale crizei (de exemplu, prețurile energiei, inflația).
Există o atitudine critică evidentă și față de elitele locale/naționale și față de elitele de la Bruxelles.
Doar 25% dintre români mai au încredere multă și foarte multă în președintele Iohannis.
Încrederea multă și foarte multă în SRI s-a prăbușit dramatic față de 2021, de la 67,37%, la 49,65%. Parlamentul a ajuns de la 21,36% anul trecut la 12,98%. UE a ajuns de la 59,18% la 39,76%.
NATO, de la 67,36% a ajuns la doar 53,64%.
Dacă România ar fi atacată, 36% dintre români spun că ar participa la apărarea țării, 33% sunt indeciși, 29% spun că ar încerca să plece cu familia.
Cei mai mulți români, 51,5%, consideră că Rusia este de vină peste războiul din Ucraina, în timp ce 45,9% cred că de vină ar fi și Ucraina, SUA și UE.
77,1% dintre români consideră că la noi se acordă prea multă atenție războiului din Ucraina și prea puțină atenție problemelor cetățenilor.
45,2% dintre români consideră știrile despre război în general corecte, 23,9% consideră că sunt incorecte și favorizează Ucraina, în timp ce 13,8% cred că ele sunt incorecte și favorizeaza Rusia.
Românii sunt în continuare empatici în tragedia populației din Ucraina: după 9 luni de la începutul crizei, 74% dintre români spun că ar trebui să primim în continuare refugiați din Ucraina, dacă va fi nevoie.
Și totuși, majoritatea zdrobitoare a românilor, 70,5%, vor ca războiul să fie oprit chiar și cu cedarea de către ucraineni a unor teritorii, în timp ce doar 28,2% vor ca războiul să continue pînă la înfrîngerea Rusiei.
82,3% dintre români cred că după război situația României va fi mult mai proastă, mai proastă ori la fel, în timp ce 18% cred că va fi mai bună.
51,1% dintre români consideră că România ar trebui să își vadă de interesele ei, în timp ce 18,8% cer o mai mare apropiere de UE, iar 4,9% de SUA.
Încrederea românilor în americani a scăzut de anul trecut de la 39,3% la doar 11,5%, în Germania de la 35,4% la doar 8,4%, în Franța de la 29,1% la doar 6,2%, în Moldova de la 18,4% la doar 7,2%,
54,6% dintre români cred că în viitor nu va mai fi o singură superputere mondială, ci mai multe, care se vor concura.
Deși nu asistăm la o reorientare strategică a publicului din România, apare din ce în ce mai acută ideea că România ar trebui să pună accentul pe propriile interese, să fie pragmatică, să aibă agendă și să se ocupe în primul rând de interesele ei. Totul în cadrul euroatlantic, însă, nu în afara lui. Asistăm astfel la o formă de sincronizare a publicului din România cu tendințele europene tot mai evidente de repliere a populațiilor spre interesele naționale.
35,3% cred că UE ar trebui să devină mai degrabă o uniune a națiunilor cu mai mult autonomie s statelor membre, 10,6% cred că ar trebui să se desființeze, 32,4% să rămînă ca pînă acum, în timp ce doar 21,3% vor ca UE să aibă mai multă putere.
77,1% dintre români cred că UE profită economic de România, în special anumite țări membre, în timp ce 64,5% cred că UE impune prea multe reguli României.
47,7% cred că facturile uriașe la energie sunt din vina conducătorilor, 28% din vina politicilor verzi ale UE și doar 23,9% din cauza războiului din Ucraina.
71,1% dintre români nu au încredere în Zelenski, iar 74% nu au încredere în Joe Biden. Doar 58,3% își manifestă neîncrederea în Regele Charles.
87,1% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.
- Advertisement -
