13 miliarde euro, miza amenințărilor de la Bruxelles pe așa-zisele legi ale Justiției

12-13 miliarde de euro este miza războiului purtat de Europa Occidentală împotriva țărilor din centrul și Estul Europei având ca pretext legile justiției adoptate sau în curs de legiferare de aceste țări. Miza este, de fapt , una financiară și se referă la contribuțiile mai multor state din Vest care vor crește după #Brexit la fondurile europene destinate țărilor din Est. În special Olanda și Austria.

- Reclama -

Țările vizate sunt Polonia, Ungaria, dar și România.

- Advertisement -

Odată cu ieșirea Uk din UE, unele țări din Uniunea Europeană vor trebui să-și mărească contribuția la bugetul Uniunii Europene, printre care Olanda și Austria.

- Advertisement -

Nu întâmplător vicepreședințele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a amenințat România cu sancțiuni. Acesta a fost ministru de externe al Olandei mulți ani, iar Regatul Țărilor de Jos are interese financiare în România.

Principalele state contributoare nete, precum Germania, susţin instituirea unor condiţii mai dure împotriva celor beneficiare nete, cum ar fi Polonia, aceasta din urmă fiind deja în conflict cu Bruxelles-ul din cauza reformelor din sistemul judiciar şi refuzului cotelor obligatorii de refugiaţi, scria recent Financial Times.

MIZA: Pe de altă parte, alte ţări contributoare nete, cum ar fi Austria şi Olanda, refuză să-şi majoreze contribuţiile la bugetul UE, care în următorul cadru financiar multianual va fi afectat de plecarea Marii Britanii, care va lăsa în acest buget un gol anual de 12-13 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus ca jumătate din această sumă să fie compensată prin sporirea contribuţiilor statelor membre, iar cealaltă jumătate să fie tăiată din buget prin realizarea de economii, posibil printr-o reducerea a fondurilor alocate politicii de coeziune şi politicii agricole, comune, sublinia FT.

Pe de altă parte țările din Vest se tem de creșterea influenței țărilor din Est, conform unui articol publicat de Politico, relatat de Radio France Internationale:

Publicația europeană Politico afirmă că Ungaria, Polonia și România urmăresc să transforme boom-ul economic în influență politică la nivel european.

Statele membre din Europa Centrală sunt privite rău la Bruxelles din cauza standardelor democratice, însă economiile lor sunt în frunte, atunci când este vorba despre expansiune.

România a avut anul trecut cea mai rapidă creștere economică din UE, cu o rată estimată de 6,4%. Polonia, Republica Cehă și Ungaria cresc și ele mai repede decât economiile majore din Occident.

În același timp, șomajul scăzut sporește încrederea consumatorilor și cererea internă, în timp ce fluxul continuu al fondurilor de coeziune ale UE aduce noi bani în regiune.

În unele țări, șomajul este atât de scăzut încât aceasta a devenit o problemă. Astfel că liderii politici din Europa Centrală și de Est înțeleg să ceară un cuvânt greu în ce privește viitorul UE.

„România s-a aflat, în 2017, în cel de-al șaptelea an consecutiv de creștere”, spune pentru Politico ministrul român de externe Teodor Meleșcanu. El se declară convins că următorul deceniu va fi unul de consolidare. ”Suntem din ce în ce mai activi în toate dezbaterile UE cu privire la principalele teme legate de viitorul său”, spune ministrul român.

Premierul maghiar, Viktor Orbán, a declarat în această lună că regiunea central-europeană „a contribuit mai mult la forța Uniunii Europene decât ar fi crezut în 2004”, în momentul aderării.

Este aici o ușoară exagerare, deoarece economiile din Europa Centrală și de Est reprezintă încă o mică parte din PIB-ul global al UE. Dar, la Varșovia, factorii de decizie consideră că puterea economiei a avut deja un impact asupra rolului țării în Uniune.

Politico reamintește însă că Bruxelles a lansat la adresa Poloniei o procedură care poate duce în cele din urmă la suspendarea drepturilor de vot. Parlamentul European are în vedere declanșarea aceleiași proceduri și împotriva Ungariei.

Parisul și Berlinul au criticat, de asemenea, Varșovia și Budapesta, dar ironia este că boomul economic menține popularitatea acestor guverne. Varșovia, Budapesta și București cheltuiesc mult pe programe care sunt foarte populare, dar care pot pune presiune asupra bugetelor.

Între timp, proiectele de infrastructură și dezvoltare continuă să se bazeze în mare măsură pe fondurile de coeziune ale UE. În Polonia, mai mult de jumătate din investițiile publice naționale între 2014 și 2017 provin din fonduri UE, în timp ce în România fondurile UE reprezintă peste 60% din cheltuielile publice. Contribuțiile la UE sunt depășite în mare măsură de fondurile primite din partea blocului.

Liderul maghiar Viktor Orbán a prezis cu îndrăzneală că grupul de la Vișegrad ar putea deveni nu peste mult timp contributor net la bugetul UE. Dar a precizat, de asemenea, că se așteaptă ca UE să continue să verse bani în regiune – altfel, țările de aici ar putea privi în altă parte. ”De exemplu, spre China”, a avertizat liderul ungar.