Muzeul Simu a fost inaugurat la 21 mai 1910 în centrul Bucureştiului, potrivit muzeulbucurestiului.ro. La data înfiinţării, Bucureştiul nu avea alt aşezământ de artă accesibil publicului, în afară de Pinacoteca Statului, care era găzduită în două încăperi laterale ale Ateneului Român, arată onlinegallery.ro. Clădirea a fost inspirată de templul antic grecesc Erechteion, ce fusese ridicat pe Acropola din Atena între anii 421-406 î.Hr., scrie Agerpres.
Muzeul, un adevărat templu al artelor, a fost amplasat la intersecţia străzii Mercur cu o ulicioară ce se strecura între străzile Colţei şi Romană, între casele lui Titu Maiorescu şi C.A. Rosetti spre vest şi casele lui D.A. Sturdza şi Al. Marghiloman spre est. Lucrările au început în 1907.
Anastase Simu, moştenitor al unei imense averi la vârsta de 19 ani, s-a preocupat întreaga viaţă de colecţionarea lucrărilor de artă, pe care a dorit să le împărtăşească cu publicul larg. Deviza lui a fost: „Nu numai pentru noi, dar şi pentru alţii”.
Cele cinci săli ale muzeului erau concepute astfel: arta Antichităţii, cea românească, cea franceză, cea bizantină, iar în cea de a cincea sală se găseau grafica şi colecţia de miniaturi. În total, au fost expuse aproximativ 1.200 de obiecte de artă, donate statului în anul 1927.
Multe dintre operele expuse erau semnate de artişti importanţi pentru începuturile şi dezvoltarea istoriei artelor plastice din ţara noastră, arată onlinegallery.ro. Câteva exemple în acest sens sunt: Carol Popp de Szathmary („Surugii”), Theodor Aman („Ursarul”), Nicolae Grant Effingham („Breton”), Apcar Baltazar („Legenda lui Făt-Frumos”).
Printre pictorii străini ale căror opere puteau fi admirate la Muzeul Simu se numărau: Firmin Massot („Portret de femeie”); Charles Milcendeau („Orbul”; „Spaniola”); Alexandre Calame („Peisaj”); Eugene Vibert („Cârciuma”).
În ceea ce priveşte sculptura, impresionau busturile patronilor, ale doamnei şi domnului Simu, executate de Antoine Bourdelle. De acelaşi maestru, „Fructul” încheia orice periplu prin muzeu. Anastase Simu colecţionase şi sculpturi executate de artişti autohtoni, în primul rând de Dimitrie Paciurea.
La 21 mai 1937 a fost inaugurată o noua secţie a muzeului, în fosta locuinţă a proprietarilor, care a primit titulatura „Casa-Simu-Muzeu”, în conformitate cu testamentul colecţionarului, reprodus de Marius Bunescu, conform http://muzeulbucurestiului.ro.
În anul 1964, clădirea muzeului a fost demolată, în locul său construindu-se blocul „Eva”.
În prezent, o mare parte a Colecţiei Elena şi Anastase Simu poate fi admirată la Muzeul Colecţiilor de Artă, secţie a Muzeului Naţional de Artă al României. Lucrări reprezentative sunt adăpostite şi de Pinacoteca Municipiului Bucureşti.
În februarie 2020, varianta demo a aplicaţiei de realitate virtuală a Muzeului Simu a putut fi experimentată în spaţiul Punctului de informare turistică din Pasajul Universitate.
„Reconstrucţia în realitate virtuală a exteriorului Muzeului Simu a fost realizată în anul 2019 de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, prin Centrul Expoziţional Documentar, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional de Artă al României, Arhivele Naţionale ale României şi Manifest Cultural, pe baza planurilor şi a fotografiilor de arhivă. Au fost scanate tridimensional şi fotogrametriate obiecte provenite din patrimoniul Muzeului Simu, obţinându-se reprezentări virtuale fidele realităţii. Finanţarea acestei prime părţi a proiectului a fost asigurată din Fondul Timbrul Arhitecturii prin Ordinul Arhitecţilor din România – filiala Bucureşti”, potrivit Administraţiei Monumentelor şi Patrimoniului Turistic. Proiectul a avut ca scop reconstituirea cât mai fidelă a unuia din cele mai importante muzee de artă ale Bucureştiului din perioada interbelică.
În perioada 19 iunie – 27 septembrie 2020, Muzeul Municipiului Bucureşti va găzdui, la Palatul Şuţu, expoziţia „Muzeul Anastase Simu şi Pinacoteca Bucureşti”, conform muzeulbucurestiului.ro.
Colecţionarul de artă Anastase Simu, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la 25 martie 1854, la Brăila.
A urmat cursurile Şcolii Comerciale din Brăila şi şi-a luat bacalaureatul la Academia Imperială „Teresianum” din Viena, fiind dublu licenţiat: în drept (Paris) şi în ştiinţe politice şi administrative (Bruxelles), potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003). A lucrat ca secretar de legaţie la Berlin. Şi-a dedicat întreaga existenţă colecţionării de obiecte de artă, opere de inestimabilă valoare aparţinând unor mari artişti români şi străini.
În anul 1910, a înfiinţat primul muzeu particular de artă din România – Muzeul Simu. În 1927, a dăruit casa şi întreaga sa colecţie statului.
A fost ales membru de onoare al Academiei Române la 29 mai 1933. A murit la Bucureşti, la 28 februarie 1935.
