Generalul Iulian Vlad, fostul șef al Securității comuniste, a fost invitat sâmbătă la lansarea volumului „25 de ani. Monografia SRI, 1990-2015”, organizată de SRI. Din imagine se vede că Vlad stă lângă prim adjunctul directorului SRI, Florian Coldea.
La această lansare s-au făcut multe declarații controversate de către actualul șef al SRi, Eduard Helvig, dar și de fostul șef al spionajului, George Maior.
Ultimul eveniment la care a fost prezent generalul Florian Coldea, prim adjunctul şefului SRI, a avut loc anul trecut, în 18 decembrie, la sediul central al SRI. Invitat special: fostul şef al Securităţii, Iulian Vlad. La Timişoara, în acele zile, românii în frunte cu preşedintele ales Klaus Iohannis comemorau morţii de acum 25 de ani. FLUx 24 a descoperit pe siteul SRI un film în care şefii SRI, Maior la aceea vreme, şi Coldea, împreună cu fostul şef al Securităţii, Iulian Vlad, lăudau fosta Securitate.
Prilejul reuniunii festive a SRI din 18 decembrie 2014, conform anunţului în limbă de lemn de pe siteul principalului serviciu intern de informaţii: seria de manifestări destinate marcării Zilei Luptătorului Antiterorist şi aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea primelor structuri româneşti cu responsabilităţi în materie antiteroristă.
A vorbit generalul Iulian Vlad, fostul şef al Securităţii şi mai apoi spune site-ul SRI: „S-au adresat audienţei domnul gl. (r) Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate naţională şi ministru al afacerilor interne, domnul George Cristian Maior, directorul SRI, şi domnul gl.lt. Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI, aceştia aducând un omagiu tuturor acelor patrioţi anonimi care şi-au dedicat viaţa luptei împotriva ameninţării teroriste.”
A fost proiectat şi un filmuleţ în care Securitatea de pe vremuri era lăudată pentru lupta antiteroristă, lucru de care Maior şi Coldea, cot la cot cu generalul Vlad, se declarau foarte mândri.
SRI ŞI-A ASUMAT PUBLIC SECURITATEA
Practic, SRI şi-a asumat în acest mod acţiunile Securităţii. Lupta aşa zis antiteroristă a Securităţii în perioada comunistă a constat în foarte multe crime făcute în străinătate, în special în spaţiul NATO. Secţia română a Europei Libere, finanţată de Congresul american, a fost tinţa a numeroase acţiuni ordonate de Securitate în care a fost folosit în câteva cazuri şi teroristul internaţional Carlos Şacalul. Trei directori ai Europei Libere au murit în urma unor acţiuni ale Securităţii. De asemenea, Securitatea română lucra la aceea vreme şi cu grupările teroriste arabe. Le-a finanţat logistic şi financiar, inclusiv într-un atentat pus la cale împotriva preşedintelui Ronald Reagan, din fericire eşuat.
LA TIMIŞOARA SE COMEMORAU MORŢII DE ACUM 25 ANI, LA SRI ERA ANIVERSAT ŞEFUL SECURITĂŢII
Semnificaţia evenimentului din 18 decembrie anul trecut de la sediul central al SRI este mult mai profundă şi arată că SRI s-a reformat mult prea puţin. În 18 decembrie anul trecut, românii comemorau morţii de la Timişoara, iar şeful Securităţii era omagiat la sediul SRI. Românii vorbeau de schimbare, iar şefii SRI Maior şi Coldea şi vicepremierul Oprea omagiau Securitatea.
Șeful SRI amplifică scandalul implicării în justiție: DECLARAȚIE ȘOC
Trei asociatii ale magistratilor au solicitat, joi, Comisiei parlamentare de control a SRI sa ceara Serviciului sa clarifice public daca afirmatiile generalului Dumitru Dumbrava, conform carora Serviciul Roman de Informatii este implicat in actul de justitie, reprezinta pozitia oficiala a institutiei.
Eduard Hellvig a spus, cu ocazia evenimentului de lansare a Monografiei SRI, ca „SRI lucreaza bine, dar din pacate are momente in care comunica prost. Daca la acea afirmatie ar fi fost o virgula dupa care s-ar fi spus in „limitele legilor si competentelor stabilite pentru SRI”, aceasta discutie nu exista. Vom imbunatati aceasta calitate de comunicare. Ceea ce este important de stiut este ca un serviciu de informatii, in principiu, nu comunica in spatiul public, comunica mai mult pe alte paliere”, conform psnews.ro
„A fost un interviu acordat la o publicatie de specialitate care, poate, trebuia mai atent, mai ales in circumstantele lumii in care traim astazi. Poate daca ar fi fost un interviu acum cativa ani, nimeni nu ar fi sesizat. Urmarim ca in procesul in sine, sa nu existe persoane – judecatori, procurori – care pe drum au uitat ca servesc statul roman”, a adaugat directorul SRI.
„Cred ca daca ar fi introdusa aceasta sintagma „in limitele competentei date de lege pentru SRI”, problemele ar fi fost inchise”, a conchis Eduard Hellvig.
Încercând să stingă scandalul. Hellwig îl amplifică. Directorul SRI a spus că: Urmarim ca in procesul in sine, sa nu existe persoane – judecatori, procurori – care pe drum au uitat ca servesc statul roman.
Din declarația șefului SRI se înțelege că SRI monitorizează judecătorii și procurorii.
„Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”, a declarat intr-un interviu generalul SRI, Dumitru Dumbrava.
Noi producem informație pentru oameni care trebuie să o implementeze, să o folosească inteligent, pentru a duce statul mai departe, din toate punctele de vedere. Dar nu suntem acea instituție de forță, cum este, de exemplu, Poliția, care pune în execuție ceva, cum este Parchetul, care chiar arestează, noi nu arestăm, deci toată această mitologie este, după părerea mea, falsă. Nu suntem nici armata, care poartă un război direct, fizic în caz de necesitate, suntem o instituție care produce cunoaștere. Mai degrabă, m-aș vedea ca un fel de creier al statului, de ochi, de urechi ale statului, cum vreți să spuneți, dar nu o instituție de forță”, a declarat sâmbătă fostul director al SRI, George Maior, la lansarea volumului „25 de ani. Monografia SRI, 1990-2015”.
El a declarat că, din volum, reiese că SRI „nu este o putere ocultă”, ci este „o putere într-adevăr legitimată de un sistem legislativ, de un vot al Parlamentului” și a spus că ar avea o singură critică de făcut celor ce au realizat monografia.
„Trebuie să fim chiar și mai deschiși, că avem ce spune. Știu foarte bine că există o cenzură din interior, și e normal să fie așa, dar sunt și alte lucruri care se puteau adăuga, și acest lucru se știe foarte bine. Poate, la „updatarea” acestei monografii, securitatea internă din cadrul serviciului va fi mai îngăduitoare, pentru că într-adevăr se pot spune lucruri mai multe”, a apreciat Maior.
