Ideea președintelui Sloveniei, Borut Pahor, privind regionalizarea Uniunii Europene, potrivit căreia statele membre s-ar grupa în funcție de interese și tendințe geostrategice, a fost analizată pentru cotidianul sloven „Delo” de fostul șef al diplomației slovene Dimitrij Rupel.
La începutul săptămânii trecute, în discuția cu reprezentanții diplomației slovene, Pahor a atras atenția asupra perspectivei reale de regionalizare a UE. „Ideal ar fi ca Europa să rămână cât mai întreagă și cât mai liberă, dar trebuie găsită o identitate europeană comună. De aceea în timpul actualei crize și a provocărilor recente, Europa trebuie să decidă dacă se va dezvolta ca o uniune strânsă sau laxă a popoarelor, respectiv o uniune de țări, dar cu aparate naționale de stat” – a afirmat Rupel, adăugând că ar trebui prevăzută posibilitatea împărțirii Europei în megaregiuni, după modelul statelor Benelux sau al Grupului de la Vișegrad.
Rupel vede Slovenia în megaregiunea centrală, mai precis o extindere a Grupului de la Vișegrad cu Austria și Slovenia. În acest caz, Croația împreună cu Bulgaria și România ar forma megaregiunea estică, iar la nord s-ar asocia statele scandinave și cele baltice, în timp ce megaregiunea de sud ar fi formată din statele mediteraneene – Cipru, Grecia, Italia, Malta, Portugalia și Spania.
La un moment dat, la megaregiunea estică se vor alătura Serbia, Macedonia, Muntenegru, Kosovo, Turcia și Ucraina.
Cel mai puternic grup va fi format din megaregiunea occidentală, respectiv Belgia, Franța, Olanda, Irlanda, Luxemburg și Germania. În schimb, Europa ar putea fi împărțită în regiuni, după oceanele și mările în jurul cărora gravitează anumite state. Astfel s-ar putea forma Grupul Atlantic, Grupul Baltic, Grupul Dunăre-Marea Neagră și Grupul Mediteraneean.
La Bruxelles se vorbește de peste un an de o Uniune Europeană cu mai multe viteze.
