Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, a vorbit, într-un interviu acordat lui Patrick Basham, director al Democracy Institute, despre încălcarea drepturilor omului în cazul său, despre implicarea în dosar a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi despre infiltrarea agenţilor serviciilor secrete în rândurile magistraţilor, în instanţele din România.
Interviul a fost preluat de euroreporter.co.
Ea aduce acuzații grave.
TRADUCEREA ARTICOLULUI FĂRĂ NICI UN COMENTARIU FLUX 24:
Un raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), emis de Comisia Europeană (CE) la finalul lunii ianuarie a acestui an relevă faptul că, în România, campania împotriva corupţiei „dă rezultate”. Potrivit euroreporter.co, Patrick Basham, directorul fondator al renumitul Institut, comentează că aceste „rezultate” vin la pachet cu încălcarea drepturilor omului. Exemplul cu care ilustrează această afirmaţie este cel al Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT, săltată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în 20 noiembrie 2014.
„A fost ca într-un film”, îşi aminteşte Bica, „mergeam cu maşina oficială. Trei autoturisme au blocat-o pe a mea. M-au întrebat dacă am avocat. Le-am explicat că nu sunt suspect. Mi-au spus: „Nu încă. Dar în curând vei fi”. Am fost convinsă atunci că se vor întâmpla lucruri rele”, potrivit sursei citate.
Bica a avut dreptate. Lucruri rele erau într-adevăr pe cale să se întâmple. Potrivit lui Basham, în România, dacă doreşti să arestezi un procuror, trebuie să ceri permisiunea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ei au refuzat să ofere această permisiune în cazul Bica.
Şi, în 24 de ore, îşi aminteşte Bica, Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA, a făcut o vizită, în persoană, la CSM, pentru a-i convinge pe membrii Consiliului. Niciuna dintre acuzaţiile care i-au fost aduse Alinei Bica nu au fost încă pronunţate de instanţă, implicit, nu s-a pus nici problema unei condamnări. Cu toate acestea, ea a petrecut deja peste 8 luni în închisoare. Nu a fost ţinută în Arestul Poliţiei Capitalei, adică în locul obişnuit pentru cei care urmează să fie judecaţi, ci a fost dusă într-o închisoare, unde Bica spune că mai mult de jumătate dintre cele închise se aflau acolo datorită ei.
Patrick Basham spune că, în România, unele persoane publice cu funcţii înalte sunt ţinute în arestul preventiv pentru a fi împiedicate să comită fapte similare. El descrie acest tip de „arest preventiv” ca fiind „particular orwellian”. Basham subliniază de asemenea faptul că în România există o rutină, aceea ca şi membrii familiei să fie acuzaţi, ca o pârghie suplimentară pentru procurori.
Asta i s-a întâmplat Alinei Bica, potrivit aceleiaşi surse. Soţul ei, care lucrează în agricultură, a fost acuzat de evaziune fiscală în valoare de 16.000 de euro. Acuzaţiile nu au dus nicăieri. Nici autorităţile fiscale, nici nimeni altcineva nu a completat o plângere împotriva soţului Alinei Bica pe acest subiect.
Bica mai susţine şi faptul că procurorii au implicat în mod deliberat presa în acest subiect, inducând ideea că acuzaţiile erau de 7 milioane de euro, provenind din evaziunea fiscală. Chiar dacă nu duc nicăieri, acuzaţiile i-au afectat reputaţia, arată Basham. Avocata lui Bica, Laura Vicol, a fost şi ea arestată şi se crede că motivul ar fi apariţia acesteia la televiziune, pentru susţinerea clientei sale. „Parcă am fi în anii ’50, când au venit comuniştii. Erai considerat duşman al poporului, erai săltat de acasă şi familia avea de suferit…”, a mai comentat Bica.
Basham mai arată că acuzaţiile împotriva Alinei Bica includ şi „abuzul în serviciu”, o acuzaţie care nu există de fapt în alte ţări.
În cazul specific la care se referă acuzaţiile împotriva ei este vorba despre un caz vechi de 8 ani. Bica i-a spus procurorului fie să înceapă procedurile, fie să renunţe la caz. Ea a explicat că aceasta a fost singura poziţie normală pe care o putea aborda şi că, din punctul ei de vedere, a fost o perioadă suficient de lungă în care acest dosar a trenat fără ca procedurile să fie începute. Acuzaţia împotriva ei este că ar fi primit 17.000 de euro în schimbul închiderii dosarului. Ea consideră acest aspect atât deranjant, cât şi insultător. „Cariera mea a fost viaţa mea. Timp de 18 ani am lucrat fără să planeze nicio suspiciune asupra mea. Cum pot pretinde ei acum, peste noapte, că o persoană onorabilă s-a transformat într-una coruptă. Sunt foarte mândră de realizările mele profesionale şi de eforturile depuse în acest sens. De la studiile mele la Sorbonna şi pregătirea în Statele Unite, toate au evoluat pozitiv în cariera mea. Am sperat să schimb ţara mea în bine. Am participat la Convenţia Oracle pentru a obţine primul server privat. Am adus în România acelaşi model pe care îl folosesc autorităţile fiscale din statul american Texas. Am încercat să ofer Direcţiei (DIICOT – n.r.) mai multe resurse. Nu era corect faptul că, deşi ne confruntam cu probleme majore precum traficul de fiinţe umane, droguri şi chiar ameninţări nucleare, primeam mai puţini bani decât DNA-ul, care doar cochetează cu dosarele de mită şi corupţie. M-am străduit întotdeauna să-mi fac cât mai bine treaba. Oare ei chiar cred că aş renunţa la tot ce am realizat în cariera mea pentru 16.000 de euro? Şi dacă ar fi fost să-mi mânjesc cariera, nu aş fi căutat un peşte mai mare? Nu sunt coruptă şi nu voi fi niciodată. Aceste acuzaţii nu sunt logice”, a mai declarat ea pentru directorul Democracy Institute, arată sursa citată.
Deci, de unde crede Bica că vin aceste acuzaţii?, se întreabă Basham.
Când ne-am întâlnit, ea încă punea lucrurile cap la cap.
Şi-a amintit de cererile generalului-locotenent Florian Coldea, şeful Serviciului Român de Informaţii (SRI), povesteşte Basham. „Obişnuia să mă sune, să-mi ceară lucruri pe care întotdeauna i le-am refuzat. De exemplu, mi-a cerut ca o anumită persoană să fie arestată în luna august. Când am refuzat, spunându-i că dosarul nu era susţinut cu suficiente probe, el mi-a răspuns că nu sunt potrivită pentru funcţia pe care o ocup. Ar trebui să mă conformez sau nu se va termina bine pentru mine”, a declarat Bica pentru jurnalistul american.
Ea se întreabă dacă nu cumva DNA-ul şi Serviciile de informaţii nu o considerau o ameninţare în funcţia pe care o ocupa ca procuror anti-mafie.
Poate că voiau să-i submineze poziţia, să-i slăbească departamentul, să lase DIICOT-ul fără conducere, relatează Basham. „De asemenea, începusem să lucrez la o serie de dosare interesante. Poate şi asta a fost important…”, a mai spus ea.
Cu doar o săptămână în urmă, Bica a aflat răspunsul.
S-a dovedit că, în toamna anului 2012, ea deschisese un dosar împotriva lui Sergiu Lascu, de la Transgaz. La vremea respectivă, nu părea nimic neobişnuit în asta, dar domnul Lascu este fratele Laurei Kovesi, şefa DNA, şi femeia din spatele arestării din 2014, a Alinei Bica. În 2012, Bica nu ştia de legătura dintre cei doi. Îi este greu acum să nu vadă răzbunarea ca principal motiv în acţiunea DNA-ului împotriva sa, potrivit lui Basham, citat de euroreporter.co.
Cum au influenţat-o pe Alina Bica aceste informaţii noi?
„Ei bine, acum măcar am o explicaţie pentru atacurile asupra mea în felul ăsta. Dar asta nu mă ajută prea mult”, spune ea cu amărăciune. Ar fi acţionat diferit dacă ar fi ştiut că deschide un caz împotriva fratelui şefei DNA? „Nu. Doar îmi făceam treaba. Tot ar fi trebuit să deschid cazul, dar poate că aş fi informat procurorul general despre situaţie sau aş fi pregătit un raport în care aş fi prezentat atitudinea doamnei Kovesi ca nefiind corectă procedural”, a opinat Bica.
Ce crede Bica despre şansele ei în instanţă?
„Ştiu că DNA-ul nu are probe împotriva mea. Vreau şi am nevoie de un proces corect. Dar nu am încredere că se va întâmpla asta. Serviciile secrete s-au infiltrat în instanţe, deci nu mă pot baza pe un judecător care să-mi dea şansa unui proces corect”, se arată în declaraţia Alinei Bica pentru directorul Democracy Institute.
Basham crede că temerile Alinei Bica nu sunt neîntemeiate şi aminteşte de cazul judecătoarei Dana Gârbovan, de la Asociaţia Naţională a Judecătorilor din România, care i-a scris preşedintelui CE, Junker, pentru a-şi exprima îngrijorarea serioasă că printre magistraţii din România se află agenţi infiltraţi ai SRI, ceea ce este bineînţeles interzis prin lege în România. Judecătoarea Gârbovan i-a atras de asemenea atenţia lui Junker asupra faptului că şeful SRI, generalul Dumitru Dumbravă, consideră instanţele ca fiind propriul său „câmp tactic” şi că urmăreşte cu atenţie fiecare decizie care se dă în fiecare caz. Toate acestea sună ca un ecou al avertismentelor lui Coldea la adresa Alinei Bica, că nu va sfârşi bine dacă nu se va conforma indicaţiilor sale, a mai comentat directorul Democracy Institute.
Patrick Basham crede că această campanie anticorupţie din România s-a metastazat rapid într-o cruciadă împotriva libertăţii, potrivit euroreporter.co.
În încheiere, acesta îşi exprimă speranţa că următorul MCV al CE va demonstra progresul României nu numai prin teancul de dosare instrumentate de procurorii DNA, dar şi în ce priveşte respectul drepturilor omului garantate prin Convenţia Europeană şi prin tratatele internaţionale pe care această ţară le-a semnat.
